Rămâi conectat

Actualitate

Ce se mai întâmplă cu aurul Roşiei Montane?

Publicat

în

rmÎn toată criza economică actuală, incluzând aici şi conflictul teritorial dintre Rusia şi Ucraina, dar şi războiul energetic dintre ţările Uniunii Europene şi Rusia care devine tot mai acut, România trebuie să se descurce şi să meargă mai departe.

Fiind o ţară bogată în resurse naturale ale solului şi subsolului, aşa după cum apreciază unele minţi mai luminate ale acestui popor, chiar multiplele crize existente în prezent pot fi o şansă de relansare economică a României. Iar una dintre acestea ar fi ca Parlamentul României să reia în discuţie şi să aprobe cât mai repede, cu modificările de rigoare, proiectul Legii mineritului. De asemenea, ar trebui să hotărască şi în privinţa valorificării aurului Roşiei Montane de către statul român, dar să descurce într-un fel şi iţele proiectului cu firma Gold Corporation, care este în stand-by de vreo 15 ani şi ţine această localitate blocată aproape în totalitate, în şomaj şi sărăcie cruntă. Nu putem sta doar cu mâinile în sân, aşteptând să vedem ce se întâmplă, contemplând viitorul şi mulţumindu-ne cu firimiturile din fondurile europene pe care reuşim să le atragem. Este foarte importantă maximizarea absorbţiei acestora, dar mai avem nevoie şi de alte măsuri economice care să ducă la relansarea economică a ţării, la dinamizarea creşterii economice, undeva la 5-6 la sută anual, pentru a putea astfel spera ca noi, românii, s-o ducem în viitor ceva mai bine, să avem un standard de viaţă cât de cât mulţumitor, nu neapărat ca al celor din ţările vest-europene, deoarece distanţa dintre ei şi noi este încă foarte mare.
Astfel, guvernanţii noştri ar trebui să acorde mai multe şanse reluării mineritului în zonele în care există resurse, dar şi exploatării aurului de la Roşia Montană chiar de către statul român, sau în parteneriat public-privat, desigur cu tehnologii nepoluante, astfel încât să nu aibă de suferit nici aerul curat nici apa – avuţia actuală cea mai de preţ a Apusenilor şi, ca atare, să coexiste aici în viitor, în bună pace cu turismul, creşterea animalelor, industria mobilei etc. Mai revin pentru a nu ştiu câta oară şi spun că aurul Roşiei Montane introdus în tezaurul ţării ar fi un lucru foarte bun. Problema este că BNR se face, de multă vreme, pur şi simplu că nu aude sau… cine ştie din ce interese mai sunt la mijloc. Deocamdată, se mulţumeşte doar cu cele 103 tone existente în tezaur şi spune că ţara nu are nevoie de mai mult. Dar, oare, dacă am deţine în tezaurul Băncii Naţionale circa 300 – 400 de tone de aur am mai avea actualmente nevoie de “centura de siguranţă” a creditelor şi diktatului FMI? Cu siguranţă că nu. Am fi mai credibili în faţa finanţei internaţionale şi am putea să apelăm eventual la credite poate mai avantajoase ca în prezent când ar fi nevoie sau am dori noi, fără să ne mai impună cineva acest lucru. Am scăpa astfel de privatizările impuse de reprezentanţii Fondului, de privatizarea pe nimic, în folosul altora, a capacităţilor de producţie ce le mai deţinem în economie, în domeniile industriei, energiei  sau în altele.
În urmă cu ceva vreme, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, întrebat fiind de reprezentanţii presei, spunea că din 2001 BNR nu a mai cumpărat un gram de aur. Decizia a fost luată în 2001, după ce din 1991 până la acea dată s-au cumpărat 35,5 tone de aur, sporindu-se astfel tezaurul existent în seifurile Băncii de la 67,6 tone în 1989, la 103,1 tone. Adică o pondere a cantităţii de aur de circa 9 la sută în rezervele totale ale BNR. Un alt reprezentant al Băncii, Lucian Croitoru, referindu-se la un eventual drept de preempţiune al BNR pentru cumpărarea aurului de la Roşia Montană dacă va intra în exploatare, a declarat că acest lucru nu înseamnă neapărat exercitarea acestui drept şi nici nu înseamnă cumpărarea de către BNR a unei anumite cantităţi de aur. “Avem în rezerva BNR o anumită structură pe care noi o considerăm optimă între aur, euro, dolari şi DST. În general, ponderea aurului în această rezervă a oscilat între 10 şi 20 la sută din rezerva internaţională a României (…) Ar fi ceva loc pentru cumpărarea de aur, numai că trebuie ţinut cont că rezerva valutară a BNR trebuie să acopere circa 6 luni de importuri de bunuri şi servicii”, a concluzionat Croitoru. O fi şi acesta un aspect, dar până la o pondere a aurului în coşul de valute forte al BNR de circa 20 la sută mai este loc de vreo 120 de tone de aur minimum, aşa încât, în varianta pornirii exploatării de la Roşia Montană ar trebui să discutaţi acest aspect cu Guvernul României. În rest, ce să mai zicem? Dă Doamne minte mai multă conducerii BNR şi Guvernului, pentru ca aurul Roşiei Montane să ajungă să fie valorificat doar în folosul poporului român!

Tinu MATEŞ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS


Publicitate
Un comentariu

Un comentariu

  1. rodica

    21.11.2014 la 8:35

    Venituri suplimentare de minim 300 dolari/luna prin munca pe calculator la domiciliu 1-2 ore/zi.
    Cei interesati trimiteti textul INFO la adresa de e-mail rodica9@gmx.net

Lasă un răspuns

Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | abrudinfo.ro

Publicat

în

Nume de femei și bărbați care își sărbătoresc onomastica în Duminica Floriilor 2026 | abrudinfo.ro

Nume de fete și băieți care se sărbătoresc de Florii :Cei mai mulţi romani care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 334.734 de persoane, poarta numele de Florin, alţi 147.328 Viorel, iar 54.759 Florian. Alţi 29.777 romani poarta numele Florea, 25.181 răspund la numele Florentin şi alţi 13.925 – Florinel.

Printre bărbaţii care îşi serbează ziua numelui de FLORII se număra şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.554, Floricel – 924, Margarit – 695 şi Crin – 214.

Din totalul fetelor si femeilor cu nume de flori, 146.268 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 92.668 Florica, 87.202 Floarea, iar 79.753 Florina.

În duminica Floriilor vor fi aniversate şi persoane cu nume de flori mai rar întâlnite, precum Garofita – 2.872, Iris – 2.296, Anemona – 878, Micsunica – 646, Romanita – 543, Panseluta – 444 sau Crizantema – 353. Citește și: urări de Florii

Floriile nume de flori sărbătorite de Florii

  • Anemona
  • Brânduşa
  • Camelia
  • Codrin
  • Codrina
  • Codruţ
  • Codruţa
  • Crăiţa
  • Crenguţa
  • Crina
  • Crinu
  • Crinuţa
  • Crizantema
  • Dalia
  • Delia
  • Floarea
  • Flora
  • Florenţa
  • Florentin
  • Florentina
  • Florica
  • Florin
  • Florina
  • Garofiţa
  • Gentiana
  • Gherghina
  • Iasmin
  • Iasmina
  • Iris
  • Lăcrimioara
  • Laur
  • Laura
  • Laurenţiu
  • Laurian
  • Lauriana
  • Malina
  • Margareta
  • Micsunica
  • Mugurel
  • Narcis
  • Narcisa
  • Panseluţa
  • Romaniţa
  • Roza
  • Rozalia
  • Trandafira
  • Violeta
  • Viorel
  • Viorela
  • Viorica
  • Zambila
  • Zambilica

Branduşa – Floarea dragostei şi a pasiunii. Se spune ca persoanele care poarta acest nume pun multa pasiune in ceea ce fac, se remarca prin putere si curaj.

Margareta – Provine din limba latina şi înseamnă: perla.

Malina este un nume care provine din limba romana si înseamnă: malin. Mălinul (Prunus padus) este un arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Peste 80 de persoane au participat la întâlnirea comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, desfășurată la Abrud

Publicat

în

Joi, 2 aprilie 2026, începând cu ora 12.30, la „Școala de Aplicație” din Abrud, a avut loc o nouă întâlnire comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, care a reunit peste 80 de participanți – părinți, cadre didactice și oameni ai comunității, alături de reprezentanți ai instituțiilor județene partenere, într-un dialog despre prevenirea dependențelor și despre felul în care intervenția timpurie poate schimba un drum înainte ca acesta să se frângă.

Întâlnirea s-a deschis cu mesajul viceprimarului orașului Abrud, Narcis-Romeo Avram-Jurca. Domnia sa a mulțumit pentru inițiativă și a subliniat, simplu și direct, cât de mult contează ca o comunitate să rămână împreună atunci când apar semnale de risc. A fost un îndemn la implicare și la responsabilitate, dar și la curajul de a pune întrebări reale, fără ocolișuri, acolo unde familiile se lovesc de dificultăți.

Apoi, părintele Avram Matei, coordonatorul Centrului de Zi pentru Copii cu Dizabilități „Sf. Ierarh Nicolae” din Abrud, a vorbit despre dependență ca dependență de substanțe și dependență comportamentală, subliniind că lupta nu începe cu etichete, ci cu iubire, prezență și sprijin la timp. Folosind imaginea sculptorului care eliberează forma din piatră, a subliniat că, uneori, datoria familiei și a comunității este să îndepărteze, pas cu pas, ceea ce apasă asupra omului, până când acesta își regăsește libertatea, iar când povara pare prea grea, credința și dragostea față de aproapele rămân sprijinul care nu lasă pe nimeni în urmă.

Momentul atelierelor a fost partea practică a întâlnirii: trei grupuri, trei situații și răspunsuri construite împreună. Pentru dependența de ecrane, doamna Felicia Croitoru (Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Alba), doamna Ioana Băbuț (Consiliul Județean Alba), domnul Claudiu Dușa (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) și doamna Iulia Boancheș (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) au așezat întrebările părinților pe pași clari: limite care protejează, dialog și intervenție la timp.

În cadrul atelierului dedicat consumului de alcool și tutun, doamna Larisa Tecșa (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) și doamna Mihaela-Nadia Sava (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) au vorbit direct despre semnalele de alarmă și despre cum pot fi evitate extremele care rup relația. În cel de-al treilea atelier, consacrat subiectului consumului de canabis, doamna Cosmina Mariș (Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane), domnul Paul Georgiu (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba), doamna Nicoleta Lazăr (Consiliul Județean Alba) și doamna Cristina Beșleagă (Direcția de Sănătate Publică Alba) au subliniat diferența dintre „curiozitate” și un risc care schimbă funcționarea de zi cu zi, insistând asupra întrebărilor potrivite și a sprijinului cerut fără întârziere.

În încheiere, întâlnirea a transmis un mesaj clar: prevenția înseamnă atenție, prezență și reacție la timp. La Abrud s-a vorbit deschis despre faptul că un copil are nevoie nu doar de reguli, ci și de relații care îl țin în siguranță; nu doar de avertismente, ci și de adulți care știu să intervină cu echilibru, înainte ca lucrurile să se agraveze. Acolo unde familia, școala și instituțiile lucrează împreună, viața rămâne alegerea cea mai puternică.

Campania este derulată în cadrul proiectului „Copii pentru viitor! – Program de suport pentru copil și familie” (SMIS 329525), finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, implementat de Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, în parteneriat cu Primăria Comunei Șona.

 

Biroul de Presă al Asociației Filantropia Ortodoxă Alba Iulia


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Posibilă explicație pentru prețul ridicat al apei potabile, în Abrud: „Drumul” ei începe după Cercul Polar, într-un râu din Norvegia, potrivit unui videoclip postat de APA CTTA

Publicat

în

Recent, compania de apă din județul Alba – APA CTTA S.A. a postat pe pagina de Facebook un videoclip despre „drumul apei, de la captare la robinet”. În primele imagini se poate observa un râu care curge repede, peste pietre imense, șlefuite de ghețari nordici, într-un peisaj specific de tundră, cu pini rari.

Ce mai, cadrele sunt cu adevărat spectaculoase: apă limpede, pură, rapidă, sălbăticie, un vibe de documentar, mai ceva ca la BBC, în care, dintr-un moment în altul, te aștepți să apară și un viking. Videoclipul îl puteți vizualiza mai jos:

Nu știm dacă acele cadre au zguduit robinetele din Alba, dar pe ele scrie, cuvânt cu cuvânt: „drumul apei, de la captare la robinet”, firește, fiind vorba de apa din județul Alba.

Numai că primele cadre nu au nici cea mai mică legătură cu Alba, respectiv cu Valea Sebeșului. Ele sunt decupate dintr-un video postat de un cetățean indian pe Pixabay.com AICI.

Practic, imaginile respective nu au nicio legătură cu apa din județul Alba, cu „drumul apei, de la captare până la robinet”, așa cum pompos se titrează. Ele sunt imagini de pe un râu, într-adevăr spectaculos, din Norvegia, din apropierea unui punct de belvedere, din interiorul Cercului Polar.

E adevărat, după câteva secunde de Norvegia autentică, povestea se mută brusc în Alba, dar, totuși, putem pune o întrebare ironică: posibila explicație a prețului mare al apei din Alba și al serviciului de canalizare, este că drumul ei începe în Norvegia, în interiorul Cercului Polar?!

Mai jos puteți observa cadrele din cele două video-uri, care se suprapun perfect:

Prețul apei din Alba este aproape de nivelul celui din Norvegia; diferența o reprezintă doar salariul mediu net, circa 900–1000 de euro în România și 3.500–4.000 în Norvegia.

Am încercat să ne lămurim de ce apar aceste cadre de pe un râu din interiorul Cercului Polar într-un video al APA CTTA Alba, care face referire strict la apa din Alba. Inițial, atât purtătorul de cuvânt de la APA CTTA, cât și directorul Ștefan Bardan, care a fost foarte amabil, ne-au asigurat că toate imaginile provin de pe Valea Sebeșului, din județul Alba. Mai mult, directorul ne-a explicat că video-ul este realizat de o companie din București, care a câștigat o licitație publică, într-un proiect pe fonduri europene.

Ulterior, după ce i-am spus că primele cadre nu au nicio legătură cu Alba și sunt cu un râu din interiorul Cercului Polar din Norvegia, Ștefan Bardan și-a nuanțat răspunsul, afirmând că este un simplu video de promovare, în care pot fi montate orice cadre, și că cel din cadrul proiectului pe fonduri europene va fi realizat separat.

Indiferent că este realizat pe un proiect european sau ca un video de promovare, este cel puțin hilar ca, pe câteva cadre dintr-un râu din Norvegia, să scrii „drumul apei de la captare până la robinet”. Apa pe care o captează, care ajunge, în final, la robinetele locuitorilor din județul Alba, este din acel râu din Norvegia?!

Până la următoarea producție, care ar putea fi filmată tot în Norvegia sau, de ce nu, poate în Islanda, pentru diversitate, îi sfătuim pe locuitorii din Alba să consume apa în mod responsabil. Nu de alta, dar, la prețurile actuale, fiecare pahar cu apă vine nu doar cu hidratare, ci și cu un mic tur virtual al râului Luonosjåhkå.

PS: Chiar dacă pare incredibil, un om care a bătut județul la pas, fără să îi sugerăm nimic, în momentul în care i-am arătat video-ul, a spus clar că primele cadre nu sunt din județul Alba și de pe Valea Sebeșului. Este vorba de Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba!


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Știri Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

abrud, stiri abrud, informatii abrud