O acţiune formulată de compania minieră de stat SC Cupru Min SA Abrud, care a solicitat anularea constatărilor unui raport de control al Camerei de Conturi Alba, a fost respinsă de Tribunalul Alba.

Potrivit acestui raport, în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018, societatea a făcut cheltuieli şi plăţi nelegale în valoare de 710.933 lei, reprezentând salarii brute acordate cu încălcarea legislaţiei în vigoare. Este vorba despre salarii acordate unor persoane cu funcţii de conducere (inginer şef, şef carieră, şef uzină, contabil şef, consilier) şi consilieri ai diectorului general, iar suma de bani ar urma să fie recuperată dacă constatările raportului de control vor fi validate definitiv în justiţie. SC Cupru Min SA a contestat la Curtea de Apel decizia Tribunalului Alba.

”Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta (Cupru Min – n.r.) reia, în esenţă, argumentele înfăţişate în contestaţia la decizie, prevalându-se de prevederile art.132 din Legea dialogului social nr. 62/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Reclamanta se prevalează de contractul colectiv de muncă, al cărui rol este, potrivit susţinerii sale, de asigurare a unor drepturi minimale în favoarea salariaţilor, nicidecum de a stabili un plafon maxim al salariilor ce pot fi acordate. În continuare, reclamanta mai arată că salariile acordate de aceasta au fost stabilite în raport cu sarcinile de serviciu, în baza acordului bilateral al părţilor, acord materializat prin actele în sarcina acesteia nu pot conduce la modificarea unilaterală a contractelor individuale de muncă. Mai susţine reclamanta că interpretarea intimatei (Camera de Conturi – n.r.) conduce la plafonarea salariilor indiferent de performanţele sau sarcinile îndeplinite de salariaţi”, se precizează în cuprinsul hotărârii Tribunalului Alba. Reprezentanţii companiei miniere au mai precizat că legalitatea acordării drepturilor salariale decurge din împrejurarea că acestea au fost incluse în bugetele de venituri şi cheltuieli, care au fost aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor, acţionariatul fiind exercitat în procent de 100% de Statul Român. Magistratul care a judecat cauza nu a fost, însă, de acord cu susţinerile societăţii. S-a contestat şi faptul că angajaţii Camerei de Conturi nu ar avea legal atribuţii în a verifica salarizarea angajaţilor unei companii de stat.

”(…) Este adevărat că societatea reclamantă este o societate pe acţiuni, însă, Statul român deţine 100% din capital, fiind acţionar unic, conform actului constitutiv depus la dosar. Contrar susţinerilor reclamantei, pârâta nu a intervenit în stabilirea salariilor, ci doar a constatat nerespectarea contractului colectiv de muncă, prin acordarea salariilor cu nerespectarea legii nr. 53/2033 şi a legii nr. 62/2011. Instanţa constată că, în perioada analizată de pârâtă, reclamanta a acordat salarii persoanelor care au fost eliberate din funcţiile de conducere începând cu data de 01.02.2017 şi care, începând cu aceeaşi dată, a ocupat funcţii executive de inginer-şef şi consilier director general şi la care salarizarea s-a făcut cu încălcarea grilei de salarizare, fiind adoptată decizia nr. 2/2017 de către Consiliul de administraţie. De asemenea, instanţa constată că în mod corect pârâta a reţinut depăşirea procentului de 30% din salariul directorului general, fiind acordat un salariu 10.000 lei/lună prin act adiţional la contractul individual de muncă, care reprezintă un procent de 44%”, a susţinut instanţa de judecată.

În plus, s-a constatat că societatea cu sediul în Abrud a încălcat contractul individual de muncă prin acordarea de salarii mai mari decât cele prevăzute în grila unică de salarizare negociată în cazul a doi salariaţi încadraţi pe funcţia de şef-serviciu Resurse umane şi Şef birou producţie.

Tribunalul a mai susţinut că includerea cheltuielilor cu salariile care fac obiectul acţiunii în bugetul de venituri şi cheltuieli şi aprobarea lor prin Hotărâre de Guvern nu dovedeşte legalitatea acestora în condiţiile în care s-a dovedit nerespectarea Contractului colectiv de muncă şi a grilelor de salarizare. ”Nu pot fi primite susţinerile reclamantei referitoare la respectarea procentelor din salariul Directorului general, în cazul funcţionarilor la care salarizarea trebuia raportată la procentul minim din salariul directorului general, prin luarea în considerare a ambelor părţi a indemnizaţiei a directorului, respectiv fixă şi variabilă, câtă vreme contractul colectiv de muncă şi Anexa 20 la acesta stabileşte clar procentul fără a preciza nimic referitor la cele două componente fixe şi variabile”, se mai susţine în hotărârea instanţei de judecată.

Cupru Min SA avea, la finalul anului trecut, 561 de angajaţi. Compania este unicul producător din România care are ca obiect principal de activitate extracţia de minereuri neferoase, prepararea minereurilor cuprifere şi valorificarea concentratului cupros şi a metalelor preţioase. Cupru Min exploatează zăcământul de la Roşia Poieni, unde se află 60% din rezervele de cupru ale României.n semestrul I din 2019 Cupru Min a realizat o cifră de afaceri aproape egală cu cea din întregul an 2015, respectiv 135,8 mil. lei. De asemenea, profitul brut al companiei a evoluat astfel: 4,15 mil. lei (2015), 6,4 mil. lei (2016), 12,3 mil. lei (2017) şi 14,9 mil. lei (2018).

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS