Dragoş Tănase, directorul general RMGC: „Dacă se adoptă alt proiect în Parlament decât cel sta­bilit, oferta pentru creş­­te­rea participaţiilor statului la 25 la sută cade”

Directorul general RMGC, Dragoş Tănase, a afirmat, joi, la întrebările parlamentarilor din Comisia Roşia Montană, că dacă proiectul se adoptă într-o formă mult diferită, atunci RMGC consideră că este o problemă şi nu-şi va mai menţine oferta pentru creşterea participaţiilor statului la 25%. “Dacă se adoptă un alt proiect decât cel pe care l-am stabilit, avem o problemă. (…) Creşterea gradului de participare a statului la 25% se făcea în condiţiile proiectului Roşia Montană aşa cum este structurat acum. Dacă acest proiect iese într-o formă mult diferită, probabil că board-ul nostru nu-şi va mai menţine oferta”, a spus directorul general al RMGC, Dragoş Tănase. El a mai spus că există 9 ani de întârzieri în acordarea avizului de mediu de către ministerul de resort, arătând că a depus documentaţia necesară în 2004. “Aveţi 9 ani de întârzieri din partea Ministerului Mediului pentru acordul de mediu, în condiţiile în care în orice ţară sunt doar 7-12 luni”, a spus Dragoş Tănase.
Întrebat de parlamentari despre garanţiile de reabilitare de mediu, Dragoş Tănase a precizat că statul român va avea de la început banii de garanţie în cont, astfel încât dacă firma dă faliment, mediul de la Roşia Montană să poată fi reparat. Întrebat de Darius Vâlcov (PSD) dacă firma va da în judecată statul în cazul în care nu va fi adoptat proiectul Roşia Montană, directorul RMGC a răspuns: “Din punctul nostru de vedere nu există niciun motiv pentru care acest proiect să se respingă, venim cu cea mai mare investiţie în România, dacă investitorii noştri vor decide că nu mai au răbdare şi vor urma alte căi la momentul respectiv investitorii vor decide şi nu putem anticipa acum”. Tănase a fost întrebat de parlamentari dacă firma va încerca tehnologii alternative în cazul în care nu va obţine acordul de mediu pentru cea cu cianuri, şi a răspuns că “această tehnologie este cea mai sigură, potrivită pentru mediu, recomandată de Comisia Europeană”. “Nu văd de ce am încerca alte tehnologii mai periculoase pentru mediu”, a adăugat Tănase. Deputatul Ştefan Viorel (PSD) l-a întrebat pe directorul RMGC dacă firma ia în considerare listarea la bursă pentru România. Tănase a spus că este o idee binevenită, arătând că din ce în ce mai multă lume din România este interesată de Gabriel Resources. “La noi acţionar majoritar este Gabriel Resources care este listată pe lista de Canada, am dezbătut şi noi intern ideea de a lista pe bursa din Bucureşti, nu excludem această idee în măsura în care proiectul se face, cred că este o idee binevenită, remarc că din România din ce în ce mai mulţi sunt interesaţi de Gabriel Resources, care este listată pe bursa din Canada. Este o idee pe care o vom considera foarte serioasă în momentul în care proiectul face paşi spre realizare”, a mai spus Dragoş Tănase. (Z.F.)

Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Ro­mâne, la Co­misia Roşia Montană: „În forma actuală proiectul nu este acceptabil”
Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a declarat, vineri, în faţa membrilor comisiei parlamentare privind Roşia Montană, că “în forma actuală” proiectul nu este acceptabil. “Concluzia generală este că în forma actuală proiectul nu este acceptabil”, a arătat acesta. Ionel Haiduc a subliniat că Academia Română nu este împotriva valorificării resurselor naturale ale României, inclusiv prin minerit, dar consideră că aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, prioritar fiind interesul naţional. “Înţelegem prin valorificare inteligentă definirea a trei condiţii, beneficiul ţării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime şi să se respecte principiile dezvoltării durabile”, a arătat Haiduc.
Referitor la beneficiul economic, Academia consideră că “o redevenţă de 6 la sută este puţin” şi că un asemenea beneficiu este limitat. Ionel Haiduc a apreciat că în România ar fi necesar să se aplice procedeul în exploatarea resurselor naturale minerale aplicat în ţările arabe la petrol şi într-o serie de ţări asiatice la petrol şi la minerale, la metale, unde s-a optat pentru o variantă bazată pe contracte de împărţire a producţiei. “Acestea se bazează pe faptul că resursa este proprietatea statului respectiv, a ţării respective, care este şi proprietarul producţiei extrase. Atunci din producţia extrasă operatorul primeşte o parte care acoperă cheltuieli de investiţie, cheltuielile de operare şi un profit rezonabil. În cazul petrolului se ajunge până la un procentaj de 80 la sută, ce revine statului proprietar. Oare ţările arabe ar fi atât de bogate dacă ar da petrolul cu 6 la sută redevenţe?”, a spus academicianul. Preşedintele Academiei Române a declarat că, în opinia Academiei, ar trebui să fie aprobate numai acele proiecte care fac exploatarea în galerii. ”Considerăm că dacă exploatarea se face în galerii subterane şi nu în carieră deschisă, nu este afectat mediul înconjurător, nu este mutilat peisajul şi nu se pune în pericol patrimoniul construit, arhitectonic sau de altă natură. Ar trebui aprobate, considerăm, numai acele proiecte care fac exploatarea în galerii”, a menţionat el. “Considerăm că este necesară folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adică în cazul de faţă fără cianuri”, a declarat academicianul, adăugând că în prezent există tehnologii fără cianură. El a dat ca exemplu faptul că o firmă americană de cercetare a lansat un procedeu fără cianură, prietenos faţă de mediu, în care efectul economic este comparabil cu al cianurii, iar gradul de extracţie ar fi comparabil sau chiar mai bun.
“Se prevede în proiect că în perioada de construcţie vor fi 2.000 de locuri de muncă sau 2.200. Această perioadă de construcţie durează doi ani. Ce se întâmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani când perioada operaţională va consuma între 500, în primele variante, sau 900, în ultima variantă propusă, de locuri de muncă. (…) Durata proiectului este prevăzută pe 20 de ani, în care se epuizează zăcământul şi locuitorii care au funcţionat în această perioadă rămân şi ei fără locuri de muncă într-o zonă în care nu mai există nicio resursă, plus reputaţia proastă că s-a folosit cianură şi asta va îndepărta orice potenţial turist care ar veni să vadă această zonă”, a mai susţinut Ionel Haiduc.

M. F.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS