Scrisoare deschisă a primarului şi Consiliului Local al comunei Roşia Montană către preşedintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul Dacian Cioloş, viceprim-ministrul Vasile Dâncu, Guvernul României, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Ministerul Eonomiei, UNESCO Paris, ICOMOS România, ICOMOS Internaţional, Consiliul Judeţean Alba

Domnule ministru Vlad Alexandrescu, Cu surpriză am aflat de decizia dumneavoastră de a include în Lista Monumentelor Istorice localitatea Roşia Montană pe o rază de 2 km şi clasarea acesteia ca sit de categoria A. Susţineţi în justificarea acestei decizii că situaţia sitului de la Roşia Montană se află în atenţia dumneavoastră directă încă din momentul în care aţi preluat conducerea ministerului. Cu toate acestea, nu aţi binevoit a face măcar o deplasare la faţa locului înainte de a lua o decizie care va avea un impact puternic şi pentru un timp nedeterminat în comunitatea din Roşia Montană, care în prezent numără peste 3000 de locuitori. Am mai constatat că pe data de 5 februarie aţi declarat că aţi semnat şi transmis spre sediul UNESCO decizia dumneavoastră şi a Ministerului Mediului de includere a localităţii Roşia Montană pe lista naţională tentativă UNESCO şi declanşarea procedurii de clasare a localităţii în lista indicativă UNESCO. Nu considerăm că dacă sunteţi un “guvern de tehnocraţi” v-aţi propus să nu respectaţi prevederile legale şi recomandările convenţiilor europene ratificate de către România. Ne referim aici la prevederile art. 12, 64 şi 123 din Ghidul Operaţional UNESCO, precum şi Anexa 3 din ghid (pct.12, pag.72), referitoare la importanţa implicării comunităţii locale în procesul de înscriere a unui sit pe lista UNESCO. Existenţa semnăturilor primarului şi membrilor consiliului local ai localităţii în dosarul de nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial nu este o cerinţă potrivit legilor româneşti, dar este o cerinţă a Ghidului operaţional care transpune în practică prevederile Convenţiei UNESCO semnată şi ratificată de România. Departe de a ne exprima acordul sau dezacordul cu privire la această decizie, vă reamintim că oamenii din Roşia Montană au dreptul la un trai decent, în orice administraţie ne-am afla. Decizia dumneavoastră urmează să producă efecte nu doar pentru prezent, dar şi pentru generaţii viitoare, astfel încât ne-am fi aşteptat din partea dumneavoastră la minima decenţă de a face o descindere în teritoriu pentru a evalua, măcar formal, necesitatea clasificării ca sit de categorie A a unei suprafeţe atât de extinse din localitatea Roşia Montană. În calitate de aleşi, noi, primarul şi consilierii locali ai comunei Roşia Montană, suntem direct răspunzători de direcţiile de dezvoltare socio-economică a localităţii. Înainte de a considera că această parafrazare reprezintă o simplă platitudine în limbaj de lemn, vă reamintim că instituţia noastră este cea abilitată, printre altele, pentru emiterea autorizaţiilor de construire, de funcţionare sau pentru punerea în practică a proiectelor edilitare. Includerea în Lista Monumentelor Istorice a unei suprafeţe atât de extinse din Roşia Montană are consecinţe directe şi reale asupra posibilităţilor unui simplu locuitor de a-şi extinde sau construi o casă, o anexă gospodărească şi asupra posibilităţilor noastre, ca instituţie publică, de a dezvolta o reţea de canalizare sau apă, de a amenaja un drum comunal. Ne referim aici la procedura stufoasă şi costisitoare de obţinere a unui aviz din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, pentru că inevitabil, atât locuitorii Roşiei Montane cât şi noi, ca instituţie, ne vom lovi de limitările impuse prin zonele de protecţie ale monumentelor istorice. Pe de altă parte, surprinzătoare este şi utilitatea protejării patrimoniului inestimabil de la Roşia Montană pe o suprafaţă de 2 km. În prezent, pe raza comunei Roşia Montană sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice din 2010 nu mai puţin de 7 (şapte) situri, galerii si vestigii romane: situl arheologic Alburnus Maior, aşezarea romană de la Alburnus Maior Zona Orlea (pe o raza de 2 km), exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior, Masivul Orlea (pe o raza de 2 km), vestigiile romane de la Alburnus Maior Zona Carpeni, incinta funerară romană din zona “Hop Găuri”, galeria “Cătălina Monuleşti”, galeriile din Masivul Cârnic. Tot în comuna Roşia Montană, aceeaşi listă mai cuprinde şi Centrul istoric al localităţii şi 52 (cincizecişidouă) de clădiri. Localitatea Roşia Montană este o adevărată mină de aur nu doar în sensul literal al cuvântului. Cu toate acestea, tendinţa celor care iau decizii la nivel înalt este de a evidenţia şi valorifica doar aspecte singulare din diversitatea resurselor localitaţii Roşia Montană. La fel de trist este şi faptul că în urgenţa de a lua decizii, cei care ne guvernează ignoră cea mai importantă resursă a noastră: oamenii care formează comunitatea din Roşia Montană. Suntem o comunitate ai cărei strămoşi au produs aceste bunuri care compun patrimoniul existent azi, muncind cu greu în subteran. Suntem o comunitate ai cărei membri au muncit în ultimii 16 ani la cercetarea şi punerea în valoare a acestui patrimoniu. Suntem o comunitate care îşi respectă trecutul, suferă în prezent şi îşi doreşte un viitor. Am susţinut în mod public, în repetate rânduri: avem toată consideraţia faţă de patrimoniul nostru cultural şi dorim conservarea lui. Trebuie apreciat însă şi patrimoniul imaterial, oamenii acestei localităţi şi mineritul fără de care nu ar fi existat azi o comunitate. Solicităm pentru prezent o soluţie de minerit responsabil desfăşurat la o scară mai mică pe o perioadă mai îndelungată de timp (20-50 de ani), tocmai pentru a proteja şi respecta patrimoniul existent, dar fără a ignora nevoia locurilor de muncă pentru oamenii din Roşia Montană şi din întreaga zonă. Dacă nu se vor găsi aceste soluţii în viitorul apropiat vom avea doar patrimoniu la Roşia Montană, fără oameni, deoarece aceştia vor părăsi localitatea pentru căutarea unui loc de muncă în alte părţi, aşa cum se întâmplă în atâtea comunităţi rurale româneşti. Nu considerăm oportun acum clasarea localităţii Roşia Montană ca sit de categoria A pe o rază de 2 km şi, implicit, introducerea în lista tentativă UNESCO, atât timp cât mai există resurse de exploatat în zonă, deoarece blocarea exploatării unui perimetru atât de extins nu ar aduce niciun beneficiu comunităţii locale şi implicit patrimoniului, pentru restaurarea şi valorificarea căruia sunt necesare resurse financiare şi umane reale şi concrete. Mai mult, o astfel de decizie care va avea un impact local atât de puternic, nu ar trebui luată fără consultarea comunităţii care va fi direct afectată. În prezent, în Roşia Montană a fost restaurat parte din acest patrimoniu, aceasta fiind una dintre condiţiile impuse de către autorităţile locale pentru investitorii din zonă. Nu puteţi susţine astfel lipsa de implicare a administraţiei locale trecute şi prezente în problema conservării şi restaurării patrimoniului din Roşia Montană. Dorim să fim participanţi activi în dialogul privind viitorul Roşiei Montane şi nu în afara lui, dorim să identificăm soluţii pentru acum şi pentru viitor. Primarul şi Consiliul local al comunei Roşia Montană, judeţul Alba

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS