Rămâi conectat

Actualitate

În zona montană, trei din cinci fermieri au peste 60 de ani şi numai 8 la sută sunt tineri

Publicat

în

abrud40 de localităţi din Alba, incluse în Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă.

A fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a Zonei Montane pentru perioada 2014-2020. „Strategia prezintă principalele direcţii de urmat pentru asigurarea creşterii atractivităţii şi dezvoltării durabile a zonei montane, prin punerea în valoare a resurselor, stabilizarea populaţiei, menţinerea identităţii culturale, creşterea puterii economice la nivel local, în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural”, se arată în document. Zona montană din România este constituită din suma suprafeţelor unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) desemnate conform următoarelor criterii: unităţile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) care aparţin de aceste UAT; UAT situate la altitudini medii între 400 – 600 m şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) care aparţin de aceste UAT-uri. Conform acestei delimitări, zona montană a României cuprinde 657 UAT reprezentând 20% din numărul de UAT existent în România, cu o suprafaţă totală de 71.341 kmp, respectiv 30% din teritoriul naţional (238.391 kmp). În zona montană trăiesc 3.270.793 locuitori, reprezentând aproximativ 20% din populaţia ţării. Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantaje naturale, ce nu pot fi schimbate (altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetaţie) şi prin dezavantaje structurale, precum scăderea populaţiei tinere, distanţele mari faţă de centrele decizionale şi administrative, izolare faţă de căile de comunicaţie şi pieţele de desfacere. Zona montană, prin limitarea considerabilă a posibilităţilor de utilizare a terenului agricol, din cauza condiţiilor de climă, pantelor şi substratului geologic, este considerată defavorizată. Acest areal este fragil din punct de vedere ecologic, antrenând eforturi mari, cu restricţii în exercitarea unor activităţi economice şi în utilizarea terenurilor, implicând o creştere a costurilor tuturor activităţilor şi lucrărilor, aspecte ce conferă producătorilor agricoli crescători de animale, un drept natural la diferenţă şi compensare. Din judeţul Alba, în strategie au fost trecute în categoria localităţilor din zona montană defavorizată următoarele unităţi administrativ-teritoriale: 1. Abrud, 2. Albac, 3. Almaşu Mare, 4. Arieşeni, 5. Avram Iancu, 6. Baia de Arieş, 7.Bistra, 8. Blandiana, 9. Bucium, 10. Câmpeni, 11. Ceru Băcăinţi, 12. Ciuruleasa, 13. Cricău, 14. Cugir, 15. Galda de Jos, 16. Gârda de Sus, 17. Horea, 18. Ighiu, 19. Întregalde, 20. Livezile, 21. Lupşa, 22. Meteş, 23. Mogoş, 24. Ocoliş, 25. Pianu, 26. Poiana Vadului, 27. Ponor, 28. Poşaga, 29. Rimetea, 30. Râmeţ, 31. Roşia Montană, 32. Sălciua, 33. Săsciori, 34. Scărişoara, 35. Sohodol, 36. Stremţ, 37. Şugag, 38. Vadu Moţilor, 39. Vidra, 40. Zlatna. Zonele montane defavorizate, rămase în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială din cauza condiţiilor naturale dificile, au început să fie abandonate în ultimele decenii într-un ritm din ce în ce mai accelerat. În special tinerii din zona montană părăsesc treptat şi definitiv muntele în căutarea unor condiţii de viaţă mai uşoare şi venituri mai mari obţinute cu eforturi mai reduse, în mediul urban sau în alte ţări. Cel mai important factor de influenţă în echilibrul ecologic montan îl reprezintă omul, producătorul agricol – crescător tradiţional de animale. În ultimii ani, populaţia din zona montană, având marele avantaj de a fi adaptată atât fizic cât şi psihic constrângerilor naturale, s-a redus constant, ajungând în 2011 la 3.270.793 locuitori faţă de 3.361.070 locuitori în anul 2005 (conform datelor furnizate de INS). Reducerea principală (16%) s-a înregistrat pentru categoria de persoane cu vârste cuprinse între 0 – 19 ani, la categoria de vârstă peste 65 de ani înregistrându-se o creştere (2,6%), ceea ce indică o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei. La celelalte categorii de vârstă (20 – 45 ani şi 46 – 65 ani) creşterea a fost de 1,8%, respectiv de 0,6%. Aceeaşi concluzie poate fi trasă şi din datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În jur de 60% din fermierii care au depus cereri de plată pentru plăţile pe suprafaţă în 2012 au peste 60 de ani, în timp ce fermierii sub 30 de ani ocupă un procentaj de 8%. „Zonele de munte trebuie să beneficieze de o politică specifică definită conform principiilor dezvoltării durabile, care asigură necesităţile prezentului fără a compromite şansele generaţiilor viitoare. De asemenea, strategia vizează reducerea dezechilibrului între regiunile mai favorizate şi cele montane defavorizate, marcate de constrângeri naturale permanente, vizând ansamblul problematicii economice, sociale, culturale şi de mediu înconjurător”, mai arată Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a Zonei Montane (2014 – 2020).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | abrudinfo.ro

Publicat

în

Nume de femei și bărbați care își sărbătoresc onomastica în Duminica Floriilor 2026 | abrudinfo.ro

Nume de fete și băieți care se sărbătoresc de Florii :Cei mai mulţi romani care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 334.734 de persoane, poarta numele de Florin, alţi 147.328 Viorel, iar 54.759 Florian. Alţi 29.777 romani poarta numele Florea, 25.181 răspund la numele Florentin şi alţi 13.925 – Florinel.

Printre bărbaţii care îşi serbează ziua numelui de FLORII se număra şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.554, Floricel – 924, Margarit – 695 şi Crin – 214.

Din totalul fetelor si femeilor cu nume de flori, 146.268 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 92.668 Florica, 87.202 Floarea, iar 79.753 Florina.

În duminica Floriilor vor fi aniversate şi persoane cu nume de flori mai rar întâlnite, precum Garofita – 2.872, Iris – 2.296, Anemona – 878, Micsunica – 646, Romanita – 543, Panseluta – 444 sau Crizantema – 353. Citește și: urări de Florii

Floriile nume de flori sărbătorite de Florii

  • Anemona
  • Brânduşa
  • Camelia
  • Codrin
  • Codrina
  • Codruţ
  • Codruţa
  • Crăiţa
  • Crenguţa
  • Crina
  • Crinu
  • Crinuţa
  • Crizantema
  • Dalia
  • Delia
  • Floarea
  • Flora
  • Florenţa
  • Florentin
  • Florentina
  • Florica
  • Florin
  • Florina
  • Garofiţa
  • Gentiana
  • Gherghina
  • Iasmin
  • Iasmina
  • Iris
  • Lăcrimioara
  • Laur
  • Laura
  • Laurenţiu
  • Laurian
  • Lauriana
  • Malina
  • Margareta
  • Micsunica
  • Mugurel
  • Narcis
  • Narcisa
  • Panseluţa
  • Romaniţa
  • Roza
  • Rozalia
  • Trandafira
  • Violeta
  • Viorel
  • Viorela
  • Viorica
  • Zambila
  • Zambilica

Branduşa – Floarea dragostei şi a pasiunii. Se spune ca persoanele care poarta acest nume pun multa pasiune in ceea ce fac, se remarca prin putere si curaj.

Margareta – Provine din limba latina şi înseamnă: perla.

Malina este un nume care provine din limba romana si înseamnă: malin. Mălinul (Prunus padus) este un arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Peste 80 de persoane au participat la întâlnirea comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, desfășurată la Abrud

Publicat

în

Joi, 2 aprilie 2026, începând cu ora 12.30, la „Școala de Aplicație” din Abrud, a avut loc o nouă întâlnire comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, care a reunit peste 80 de participanți – părinți, cadre didactice și oameni ai comunității, alături de reprezentanți ai instituțiilor județene partenere, într-un dialog despre prevenirea dependențelor și despre felul în care intervenția timpurie poate schimba un drum înainte ca acesta să se frângă.

Întâlnirea s-a deschis cu mesajul viceprimarului orașului Abrud, Narcis-Romeo Avram-Jurca. Domnia sa a mulțumit pentru inițiativă și a subliniat, simplu și direct, cât de mult contează ca o comunitate să rămână împreună atunci când apar semnale de risc. A fost un îndemn la implicare și la responsabilitate, dar și la curajul de a pune întrebări reale, fără ocolișuri, acolo unde familiile se lovesc de dificultăți.

Apoi, părintele Avram Matei, coordonatorul Centrului de Zi pentru Copii cu Dizabilități „Sf. Ierarh Nicolae” din Abrud, a vorbit despre dependență ca dependență de substanțe și dependență comportamentală, subliniind că lupta nu începe cu etichete, ci cu iubire, prezență și sprijin la timp. Folosind imaginea sculptorului care eliberează forma din piatră, a subliniat că, uneori, datoria familiei și a comunității este să îndepărteze, pas cu pas, ceea ce apasă asupra omului, până când acesta își regăsește libertatea, iar când povara pare prea grea, credința și dragostea față de aproapele rămân sprijinul care nu lasă pe nimeni în urmă.

Momentul atelierelor a fost partea practică a întâlnirii: trei grupuri, trei situații și răspunsuri construite împreună. Pentru dependența de ecrane, doamna Felicia Croitoru (Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Alba), doamna Ioana Băbuț (Consiliul Județean Alba), domnul Claudiu Dușa (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) și doamna Iulia Boancheș (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) au așezat întrebările părinților pe pași clari: limite care protejează, dialog și intervenție la timp.

În cadrul atelierului dedicat consumului de alcool și tutun, doamna Larisa Tecșa (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) și doamna Mihaela-Nadia Sava (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) au vorbit direct despre semnalele de alarmă și despre cum pot fi evitate extremele care rup relația. În cel de-al treilea atelier, consacrat subiectului consumului de canabis, doamna Cosmina Mariș (Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane), domnul Paul Georgiu (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba), doamna Nicoleta Lazăr (Consiliul Județean Alba) și doamna Cristina Beșleagă (Direcția de Sănătate Publică Alba) au subliniat diferența dintre „curiozitate” și un risc care schimbă funcționarea de zi cu zi, insistând asupra întrebărilor potrivite și a sprijinului cerut fără întârziere.

În încheiere, întâlnirea a transmis un mesaj clar: prevenția înseamnă atenție, prezență și reacție la timp. La Abrud s-a vorbit deschis despre faptul că un copil are nevoie nu doar de reguli, ci și de relații care îl țin în siguranță; nu doar de avertismente, ci și de adulți care știu să intervină cu echilibru, înainte ca lucrurile să se agraveze. Acolo unde familia, școala și instituțiile lucrează împreună, viața rămâne alegerea cea mai puternică.

Campania este derulată în cadrul proiectului „Copii pentru viitor! – Program de suport pentru copil și familie” (SMIS 329525), finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, implementat de Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, în parteneriat cu Primăria Comunei Șona.

 

Biroul de Presă al Asociației Filantropia Ortodoxă Alba Iulia


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Posibilă explicație pentru prețul ridicat al apei potabile, în Abrud: „Drumul” ei începe după Cercul Polar, într-un râu din Norvegia, potrivit unui videoclip postat de APA CTTA

Publicat

în

Recent, compania de apă din județul Alba – APA CTTA S.A. a postat pe pagina de Facebook un videoclip despre „drumul apei, de la captare la robinet”. În primele imagini se poate observa un râu care curge repede, peste pietre imense, șlefuite de ghețari nordici, într-un peisaj specific de tundră, cu pini rari.

Ce mai, cadrele sunt cu adevărat spectaculoase: apă limpede, pură, rapidă, sălbăticie, un vibe de documentar, mai ceva ca la BBC, în care, dintr-un moment în altul, te aștepți să apară și un viking. Videoclipul îl puteți vizualiza mai jos:

Nu știm dacă acele cadre au zguduit robinetele din Alba, dar pe ele scrie, cuvânt cu cuvânt: „drumul apei, de la captare la robinet”, firește, fiind vorba de apa din județul Alba.

Numai că primele cadre nu au nici cea mai mică legătură cu Alba, respectiv cu Valea Sebeșului. Ele sunt decupate dintr-un video postat de un cetățean indian pe Pixabay.com AICI.

Practic, imaginile respective nu au nicio legătură cu apa din județul Alba, cu „drumul apei, de la captare până la robinet”, așa cum pompos se titrează. Ele sunt imagini de pe un râu, într-adevăr spectaculos, din Norvegia, din apropierea unui punct de belvedere, din interiorul Cercului Polar.

E adevărat, după câteva secunde de Norvegia autentică, povestea se mută brusc în Alba, dar, totuși, putem pune o întrebare ironică: posibila explicație a prețului mare al apei din Alba și al serviciului de canalizare, este că drumul ei începe în Norvegia, în interiorul Cercului Polar?!

Mai jos puteți observa cadrele din cele două video-uri, care se suprapun perfect:

Prețul apei din Alba este aproape de nivelul celui din Norvegia; diferența o reprezintă doar salariul mediu net, circa 900–1000 de euro în România și 3.500–4.000 în Norvegia.

Am încercat să ne lămurim de ce apar aceste cadre de pe un râu din interiorul Cercului Polar într-un video al APA CTTA Alba, care face referire strict la apa din Alba. Inițial, atât purtătorul de cuvânt de la APA CTTA, cât și directorul Ștefan Bardan, care a fost foarte amabil, ne-au asigurat că toate imaginile provin de pe Valea Sebeșului, din județul Alba. Mai mult, directorul ne-a explicat că video-ul este realizat de o companie din București, care a câștigat o licitație publică, într-un proiect pe fonduri europene.

Ulterior, după ce i-am spus că primele cadre nu au nicio legătură cu Alba și sunt cu un râu din interiorul Cercului Polar din Norvegia, Ștefan Bardan și-a nuanțat răspunsul, afirmând că este un simplu video de promovare, în care pot fi montate orice cadre, și că cel din cadrul proiectului pe fonduri europene va fi realizat separat.

Indiferent că este realizat pe un proiect european sau ca un video de promovare, este cel puțin hilar ca, pe câteva cadre dintr-un râu din Norvegia, să scrii „drumul apei de la captare până la robinet”. Apa pe care o captează, care ajunge, în final, la robinetele locuitorilor din județul Alba, este din acel râu din Norvegia?!

Până la următoarea producție, care ar putea fi filmată tot în Norvegia sau, de ce nu, poate în Islanda, pentru diversitate, îi sfătuim pe locuitorii din Alba să consume apa în mod responsabil. Nu de alta, dar, la prețurile actuale, fiecare pahar cu apă vine nu doar cu hidratare, ci și cu un mic tur virtual al râului Luonosjåhkå.

PS: Chiar dacă pare incredibil, un om care a bătut județul la pas, fără să îi sugerăm nimic, în momentul în care i-am arătat video-ul, a spus clar că primele cadre nu sunt din județul Alba și de pe Valea Sebeșului. Este vorba de Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba!


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Știri Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

abrud, stiri abrud, informatii abrud