Actualitate
După eşecul investiţiei RMGC, autorităţile române vor ecologiza Valea Seliştei-Roşia Montană

După 8 ani de aşteptare, problema iazului de la Valea Seliştei, unde este depozitat încă sterilul (4 milioane de metri cubi, conform unui raport de mediu) rezultat în urma procesului de exploatare a concentratului auro-argentifer, va fi rezolvată. De fapt, aşteptarea aceasta conduce la supoziţia că autorităţile au cam stat şi după “pielea ursului din pădure”, respectiv după promisiunile făcute de fostul mega-investitor de la RMGC care, dacă ar fi obţinut permisiunea pe proiectul său de realizare a unui iaz de decantare cât un munte, ar fi ecologizat restul iazurilor de decantare moştenite de pe vremea comuniştilor. De altfel, amplasamentul a fost luat în calculul proiectului mega-iazului de decantare dorit – până anul trecut – de investitorii de la Roşia Montană Gold Corporation. Iată ce au constatat experţii de la RMGC: “AMPLASAMENT D1: Caracteristicile amplasamentului nu ar permite decât amenajarea unui iaz cu capacitate insuficientă pentru a stoca întreaga cantitate de steril planificată pentru durata de exploatare a minei. Datorită prezenţei iazului existent Selişte, valea este o zonă semnificativ afectată, iar amenajarea propusă nu ar avea impact direct asupra altor sate”.
În mai 2014, a fost lansată în dezbatere publică emiterea acordului de mediu pentru proiectul “Închidere şi ecologizare Mina Roşia Montană – etapa 1 – iaz Valea Seliştei” amplasat în localitatea Abrud, titular de proiect fiind SC CONVERSMIN SA. Planul mare de încetare a activităţii la mina Roşia Montană a fost promovat la finanţare prin HG 644/2007 şi a avut la bază Avizul de Mediu nr. 5953/18.09.2007, Avizul de Gospodărire a Apelor pentru Situaţii Excepţionale nr. 17/2007 emis de AN Apele Române – Direcţia Apelor Mureş şi de Comisia pentru exploatare în Siguranţă a Barajelor.
În bilanţul de mediu întocmit la acea dată se ridica problema lipsei măsurilor de protecţie a mediului – în speţă riscul de poluare a apelor, lipsa măsurilor de protecţie a calităţii solului şi a apelor subterane. “Având în vedere cele prezentate, în cuprinsul studiului, semnalăm posibilitatea apariţiei pe viitor a unor evenimente cu impact major. Menţionăm că scoaterea din funcţiune şi punerea în siguranţă sunt operaţiuni la care trebuie supuse ambele iazuri (Valea Seliştei şi Gura Roşiei) dar urgenţa intervenţiilor de acestă natură este mai mare la iazul Valea Seliştei, care se află în pericol iminent de cedare cu consecinţe extrem de grave.” Urgenţa era semnalată încă din 2007, când a fost promovată hotărârea de guvern. A fost atât de urgentă încât abia anul acesta au fost alocaţi banii pentru demararea proiectului de ecologizare…
În acelaşi raport de mediu se mai preciza că, pe lângă poluarea suportabilă provocată de un eventual accident care ar fi dus la ruperea barajului ce ţine sterilul pe loc, ar fi fost “mult mai grav impactul asupra aşezărilor umane din imediata vecinătate. Un incident la aceste tipuri de depozite se poate solda cu distrugerea unor gospodării şi ceea ce este mai grav, chiar cu victime în rândul populaţiei”. Şi asta nu e povestea “drobului de sare”. De ce? Pentru că, iată ce au constatat specialiştii după evaluările şi măsurătorile făcute la faţa locului: “În anul 2004 a fost elaborat proiectul de consolidare a taluzului iazului iar apoi a fost începută execuţia prismului de lestare al iazului, amplasat la baza taluzului din aval. Prismul de lestare era prevăzut să fie construit din ANDEZIT nedegradabil (n.r. cea mai dură şi rezistentă rocă vulcanică) pe un filtru de trecere spre sterilul din taluzul iazului, cu două berne, cea superioară fiind amplasată la cota 610 m. Din cauza încetării în 2006 a activităţii exploatării miniere pe care o deservea iazul de decantare, AU FOST STOPATE şi lucrările de finalizare a prismului de lestare. Lucrarea a rămas la cota finală a bernei superioare doar pe partea stângă a iazului, însă pe partea dreaptă se află la o cotă inferioară, cu circa 3 metri”. Pentru a cârpi barajul lăsat neterminat mai sunt necesari 720 mc de rocă spartă.
Pentru proiectul mare de ecologizare a zonei a fost obţinut din 2011 avizul şi acordul de mediu de la Ministerul Mediului. În aprilie 2014, Conversmin a obţinut pentru acest proiect de ecologizare şi certificatul de urbanism de la Primăria oraşului Abrud (numărul 4/3.04.2014).
Proiectul de ecologizare a Văii Seliştei a fost executat de SC Eurotopaz Research SRL Baia Mare. Aceeaşi firmă a întocmit şi proiectul de „Închidere şi ecologizare a minei Herja şi a iazului de decantare a sterilului auro-argentifer “Bozânţa” din oraşul Tăuţii Măgherăuş, Maramureş”.
lCum vor dispărea apele acide şi sterilul din Valea Seliştei sub un strat de… iarbă
Peste 190 de mii de metri pătraţi de zona contaminată din iazul şi halda de steril de pe Valea Seliştei vor fi ecologizate prin acest proiect ambiţios. Închiderea şi ecologizarea acestui iaz fac parte din obligaţiile asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană.
Proiectul presupune transformarea iazului de decantare Valea Seliştei într-un depozit de steril uscat. Cum? Prin construirea unui sistem de canale colectoare care vor trece Valea Seliştei prin tuburi de beton, să nu mai alimenteze iazul cu apă, astfel încât iazul de decantare să sece încetul cu încetul. După ce iazul seacă, va fi umplut cu rocă şi apoi va fi acoperit cu un strat gros de bentonită (o rocă impermeabilă) şi mai apoi cu pământ şi iarbă, astfel încât generaţiile viitoare să mai vadă doar în poze ce dezastru ecologic a fost pe acolo. Proiectul este chiar ambiţios pentru că în el se menţionează, negru pe alb “EVACUAREA ORICĂRUI DEBIT DE APĂ rezultată din precipitaţii căzute în ampriza iazului şi bazinului hidrografic aferent astfel încât să nu se pericliteze siguranţa depozitului de steril şi să nu afecteze mediul”.
Apele care se scurg de pe versanţi vor fi ghidate, la rândul lor, prin terasare, în două canale colectoare: l lângă dealul din dreapta va fi zidit un canal din piatră de 200 m lungime care continuă cu alt canal din tuburi prefabricate din beton, de 280 m, l lângă dealul din stânga va fi zidit un canal din piatră de 190 m lungime care continuă cu un canal din tuburi de beton, lung de 240 m. Debitul celor două va fi preluat de canalul colector principal, lung de 1000 de metri. Acesta este prevăzut cu un debit de 57 mc/secundă şi poate prelua atât apele ce deversează peste noul dig de deviere ce va fi creat pentru oprirea apelor înainte de a ajunge pe halda de steril cât şi apele de pe platforma iazului şi versanţii adiacenţi acestuia.
În vederea efectuării acestor lucrări de ecologizare vor fi amenajate circa 2 kilometri de drumuri pentru maşinile de tonaj greu.
• Ce gunoi avem de ascuns sub preşul verde, la Valea Seliştei
În halda de steril şi iazul de decantare de pe Valea Seliştei se găsesc deşeuri – 4 milioane de metri cubi, cu aproximaţie – de la exploatarea minieră RoşiaMin şi reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfuri. Acestea din urmă, celebrele “ape acide de mină”, sunt considerate cele mai periculoase pentru om şi natură. În urma repetatelor teste de laborator efectuate asupra apei din iazul de decantare, s-a demonstrat că “deşi sterilul are conţinut de metale grele, singurul motiv pentru care acest depozit este catalogat ca depozit de material periculos este ACIDIFIEREA” ce se produce la contactul sterilului cu apa. Astfel, în măsura în care se va reuşi evitarea pătrunderii apelor în corpul iazului, va fi posibilă transformarea depozitului într-un depozit de materiale nepericuloase. Sperăm să le şi reuşească acum, dacă tot a fost gonit investitorul pus pe cianurare la Roşia Montană, de către iubitorii ocazionali de codru verde. În plus, promisiunile de copii cuminţi şi nepoluaţi pe care le-am făcut Uniunii Europene la integrare, în 2007, ne cam strâng cu uşa, de picură aurul din noi…
Actualitate
Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | abrudinfo.ro
Nume de femei și bărbați care își sărbătoresc onomastica în Duminica Floriilor 2026 | abrudinfo.ro
Nume de fete și băieți care se sărbătoresc de Florii :Cei mai mulţi romani care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 334.734 
Printre bărbaţii care îşi serbează ziua numelui de FLORII se număra şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.554, Floricel – 924, Margarit – 695 şi Crin – 214.
Din totalul fetelor si femeilor cu nume de flori, 146.268 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 92.668 Florica, 87.202 Floarea, iar 79.753 Florina.
În duminica Floriilor vor fi aniversate şi persoane cu nume de flori mai rar întâlnite, precum Garofita – 2.872, Iris – 2.296, Anemona – 878, Micsunica – 646, Romanita – 543, Panseluta – 444 sau Crizantema – 353. Citește și: urări de Florii
Floriile nume de flori sărbătorite de Florii
- Anemona
- Brânduşa
- Camelia
- Codrin
- Codrina
- Codruţ
- Codruţa
- Crăiţa
- Crenguţa
- Crina
- Crinu
- Crinuţa
- Crizantema
- Dalia
- Delia
- Floarea
- Flora
- Florenţa
- Florentin
- Florentina
- Florica
- Florin
- Florina
- Garofiţa
- Gentiana
- Gherghina
- Iasmin
- Iasmina
- Iris
- Lăcrimioara
- Laur
- Laura
- Laurenţiu
- Laurian
- Lauriana
- Malina
- Margareta
- Micsunica
- Mugurel
- Narcis
- Narcisa
- Panseluţa
- Romaniţa
- Roza
- Rozalia
- Trandafira
- Violeta
- Viorel
- Viorela
- Viorica
- Zambila
- Zambilica
Branduşa – Floarea dragostei şi a pasiunii. Se spune ca persoanele care poarta acest nume pun multa pasiune in ceea ce fac, se remarca prin putere si curaj.
Margareta – Provine din limba latina şi înseamnă: perla.
Malina este un nume care provine din limba romana si înseamnă: malin. Mălinul (Prunus padus) este un arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe
Actualitate
Peste 80 de persoane au participat la întâlnirea comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, desfășurată la Abrud
Joi, 2 aprilie 2026, începând cu ora 12.30, la „Școala de Aplicație” din Abrud, a avut loc o nouă întâlnire comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, care a reunit peste 80 de participanți – părinți, cadre didactice și oameni ai comunității, alături de reprezentanți ai instituțiilor județene partenere, într-un dialog despre prevenirea dependențelor și despre felul în care intervenția timpurie poate schimba un drum înainte ca acesta să se frângă.
Întâlnirea s-a deschis cu mesajul viceprimarului orașului Abrud, Narcis-Romeo Avram-Jurca. Domnia sa a mulțumit pentru inițiativă și a subliniat, simplu și direct, cât de mult contează ca o comunitate să rămână împreună atunci când apar semnale de risc. A fost un îndemn la implicare și la responsabilitate, dar și la curajul de a pune întrebări reale, fără ocolișuri, acolo unde familiile se lovesc de dificultăți.
Apoi, părintele Avram Matei, coordonatorul Centrului de Zi pentru Copii cu Dizabilități „Sf. Ierarh Nicolae” din Abrud, a vorbit despre dependență ca dependență de substanțe și dependență comportamentală, subliniind că lupta nu începe cu etichete, ci cu iubire, prezență și sprijin la timp. Folosind imaginea sculptorului care eliberează forma din piatră, a subliniat că, uneori, datoria familiei și a comunității este să îndepărteze, pas cu pas, ceea ce apasă asupra omului, până când acesta își regăsește libertatea, iar când povara pare prea grea, credința și dragostea față de aproapele rămân sprijinul care nu lasă pe nimeni în urmă.
Momentul atelierelor a fost partea practică a întâlnirii: trei grupuri, trei situații și răspunsuri construite împreună. Pentru dependența de ecrane, doamna Felicia Croitoru (Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Alba), doamna Ioana Băbuț (Consiliul Județean Alba), domnul Claudiu Dușa (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) și doamna Iulia Boancheș (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) au așezat întrebările părinților pe pași clari: limite care protejează, dialog și intervenție la timp.
În cadrul atelierului dedicat consumului de alcool și tutun, doamna Larisa Tecșa (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) și doamna Mihaela-Nadia Sava (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) au vorbit direct despre semnalele de alarmă și despre cum pot fi evitate extremele care rup relația. În cel de-al treilea atelier, consacrat subiectului consumului de canabis, doamna Cosmina Mariș (Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane), domnul Paul Georgiu (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba), doamna Nicoleta Lazăr (Consiliul Județean Alba) și doamna Cristina Beșleagă (Direcția de Sănătate Publică Alba) au subliniat diferența dintre „curiozitate” și un risc care schimbă funcționarea de zi cu zi, insistând asupra întrebărilor potrivite și a sprijinului cerut fără întârziere.
În încheiere, întâlnirea a transmis un mesaj clar: prevenția înseamnă atenție, prezență și reacție la timp. La Abrud s-a vorbit deschis despre faptul că un copil are nevoie nu doar de reguli, ci și de relații care îl țin în siguranță; nu doar de avertismente, ci și de adulți care știu să intervină cu echilibru, înainte ca lucrurile să se agraveze. Acolo unde familia, școala și instituțiile lucrează împreună, viața rămâne alegerea cea mai puternică.
Campania este derulată în cadrul proiectului „Copii pentru viitor! – Program de suport pentru copil și familie” (SMIS 329525), finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, implementat de Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, în parteneriat cu Primăria Comunei Șona.
Biroul de Presă al Asociației Filantropia Ortodoxă Alba Iulia
Actualitate
Posibilă explicație pentru prețul ridicat al apei potabile, în Abrud: „Drumul” ei începe după Cercul Polar, într-un râu din Norvegia, potrivit unui videoclip postat de APA CTTA
Recent, compania de apă din județul Alba – APA CTTA S.A. a postat pe pagina de Facebook un videoclip despre „drumul apei, de la captare la robinet”. În primele imagini se poate observa un râu care curge repede, peste pietre imense, șlefuite de ghețari nordici, într-un peisaj specific de tundră, cu pini rari.
Ce mai, cadrele sunt cu adevărat spectaculoase: apă limpede, pură, rapidă, sălbăticie, un vibe de documentar, mai ceva ca la BBC, în care, dintr-un moment în altul, te aștepți să apară și un viking. Videoclipul îl puteți vizualiza mai jos:
Nu știm dacă acele cadre au zguduit robinetele din Alba, dar pe ele scrie, cuvânt cu cuvânt: „drumul apei, de la captare la robinet”, firește, fiind vorba de apa din județul Alba.
Numai că primele cadre nu au nici cea mai mică legătură cu Alba, respectiv cu Valea Sebeșului. Ele sunt decupate dintr-un video postat de un cetățean indian pe Pixabay.com AICI.
Practic, imaginile respective nu au nicio legătură cu apa din județul Alba, cu „drumul apei, de la captare până la robinet”, așa cum pompos se titrează. Ele sunt imagini de pe un râu, într-adevăr spectaculos, din Norvegia, din apropierea unui punct de belvedere, din interiorul Cercului Polar.
E adevărat, după câteva secunde de Norvegia autentică, povestea se mută brusc în Alba, dar, totuși, putem pune o întrebare ironică: posibila explicație a prețului mare al apei din Alba și al serviciului de canalizare, este că drumul ei începe în Norvegia, în interiorul Cercului Polar?!
Mai jos puteți observa cadrele din cele două video-uri, care se suprapun perfect:
Prețul apei din Alba este aproape de nivelul celui din Norvegia; diferența o reprezintă doar salariul mediu net, circa 900–1000 de euro în România și 3.500–4.000 în Norvegia.
Am încercat să ne lămurim de ce apar aceste cadre de pe un râu din interiorul Cercului Polar într-un video al APA CTTA Alba, care face referire strict la apa din Alba. Inițial, atât purtătorul de cuvânt de la APA CTTA, cât și directorul Ștefan Bardan, care a fost foarte amabil, ne-au asigurat că toate imaginile provin de pe Valea Sebeșului, din județul Alba. Mai mult, directorul ne-a explicat că video-ul este realizat de o companie din București, care a câștigat o licitație publică, într-un proiect pe fonduri europene.
Ulterior, după ce i-am spus că primele cadre nu au nicio legătură cu Alba și sunt cu un râu din interiorul Cercului Polar din Norvegia, Ștefan Bardan și-a nuanțat răspunsul, afirmând că este un simplu video de promovare, în care pot fi montate orice cadre, și că cel din cadrul proiectului pe fonduri europene va fi realizat separat.
Indiferent că este realizat pe un proiect european sau ca un video de promovare, este cel puțin hilar ca, pe câteva cadre dintr-un râu din Norvegia, să scrii „drumul apei de la captare până la robinet”. Apa pe care o captează, care ajunge, în final, la robinetele locuitorilor din județul Alba, este din acel râu din Norvegia?!
Până la următoarea producție, care ar putea fi filmată tot în Norvegia sau, de ce nu, poate în Islanda, pentru diversitate, îi sfătuim pe locuitorii din Alba să consume apa în mod responsabil. Nu de alta, dar, la prețurile actuale, fiecare pahar cu apă vine nu doar cu hidratare, ci și cu un mic tur virtual al râului Luonosjåhkå.
PS: Chiar dacă pare incredibil, un om care a bătut județul la pas, fără să îi sugerăm nimic, în momentul în care i-am arătat video-ul, a spus clar că primele cadre nu sunt din județul Alba și de pe Valea Sebeșului. Este vorba de Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba!
-
Din Județacum 2 săptămâni
Mesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | abrudinfo.ro
-
Mondenacum 6 zile
MESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | abrudinfo.ro
-
Actualitateacum 2 săptămâni
Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | abrudinfo.ro
-
Știri din zonăacum 2 luni
Amenzi de peste 5.800 de lei aplicate de polițiști, în urma unei acțiuni cu efective mărite, organizată pe raza localității Roșia Montană
-
Actualitateacum 2 luni
Un medic endocrinolog și un otorinolaringolog s-au alăturat echipei medicale a Spitalului Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” Abrud
-
Economieacum 3 luni
În acest an, Cupru Min Abrud va livra 45.000 tone de concentrat de cupru către gigantul mondial Glencore (Elveția)
-
Știri din zonăacum 2 luni
Bărbat de 34 de ani din Mogoș reținut de polițiști, după ce a fost depistat conducând cu o alcoolemie de 0,90 mg/l, pe o stradă din Blaj
-
Administrațieacum 2 luni
De luni, 16 martie 2026, fermierii din Abrud și Bucium pot depune cererile de plată pentru subvențiile APIA, la Serviciul Centrul Local Câmpeni


ele
30.06.2014 la 18:34
investitiile la rosia pot fi salvate daca se ia odata o decizie finala pe proiect si se aproba lucrarile