În cadrul întâlnirii cu primarii din zona Apusenilor, miercuri, 25 septembrie, Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba a amintit despre documentul transmis Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin care se solicita să fie luate măsuri pentru demararea proiectului minier, proiect care e important atât pentru dezvoltarea zonei Munţilor Apuseni, cât şi a judeţului Alba.

Documentul este semnat de primari şi consilieri judeţeni de la toate partidele politice. “Alba va avea unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor, în rândul judeţelor ţării, iar 10 milioane de euro intră la buget. Nu există niciun pericol, iar patrimoniul va fi salvat. E important să avem o şansă în Apuseni”, a spus Ion Dumitrel. La rândul său, prefectul Gheorghe Feneşer a fost de părere că nimeni nu poate să ia o decizie dacă nu vine la Roşia Montană, pentru a cunoaşte care sunt necazurile şi bucuriile localnicilor. “Proiectul minier e o gură de oxigen pentru noi, pentru că aduce în economia ţării peste 6 miliarde de euro”, a spus prefectul judeţului Alba, Gheorghe Feneşer. Primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, i-a prezentat pe cei 11 consilieri locali aflaţi în sală, iar apoi a remarcat faptul că deputatul Remus Cernea nu a vrut să mai participe la întreaga vizită şi a dispărut de la prezentarea ce a avut loc la carierele Cetate şi Cârnic. De asemenea, primarul a spus că dacă proiectul va fi aprobat vom avea redevenţe mai mari, garanţii de mediu şi se va asigura protejarea patrimoniului. La rândul său, primarul oraşului Abrud, Nicolae Simina, a înmânat un memoriu preşedintelui comisiei, Darius Vâlcov, solicitând ca în cazul exproprierilor să se aibe în vedere un preţ corect care să fie oferit în schimbul proprietăţilor oamenilor, cerere care a venit şi din partea primarului Nicolae Napău, de la Bucium. În opinia primarului municipiului Brad, Florin Cazacu, ar trebui să plătească toţi cei vinovaţi de distrugerea zonelor miniere din ţară. Primarul comunei Stremţ, Traian Ştefan Popa, a precizat că proiectul minier trebuie demarat de cei care au cele mai bune soluţii, care au demonstrat că pot să facă ceva pentru Roşia Montană şi astfel comunitatea va avea de câştigat.

• Este presa duşmanul oamenilor de afaceri, al asociaţiilor sau fundaţiilor?

Într-o sală de evenimente de la Câmpeni a avut loc miercuri seara o întâlnire a celor 13 membri ai Comisiei speciale cu asociaţii, fundaţii şi reprezentanţi ai oamenilor de afaceri din zonă. Deşi iniţial gazdele ne-au ţinut pe noi, reprezentanţii presei locale şi centrale, în faţa uşii încuiate a localului, am reuşit să pătrund în sală, însă am avut parte de o primire deloc prietenoasă. Deşi înainte de a intra în sală ni se spunea că membrii comisiei nu vor ca întâlnirea să decurgă în prezenţa presei, înăuntru am aflat cu totul altceva; că o parte din reprezentanţii locali nu au vrut ca presa să ia parte la întâlnire, fapt confirmat şi de membrii comisiei. Câteva persoane făceau eforturi pentru a mă convinge să părăsesc sala. Am avut nevoie de sprijinul parlamentarilor pentru a rămâne în sală, iar restul colegilor să fie primiţi şi ei la discuţii. Culmea, una dintre persoanele care încercau să mă convingă să plec e director de comunicare la Fundaţia Pro-Munţii Apuseni, dar modul în care s-a purtat mi-a lăsat nu numai mie, ci şi membrilor comisiei, un gust amar. Îmi cerea să părăsesc sala, în timp ce un reprezentant al presei se afla lângă ei. Pe bună dreptate am întrebat care-i problema, ce au de ascuns localnicii de vor ca presa să fie ţinută departe de ei. Am aflat mai târziu, şi eu, dar şi membrii comisiei, că ar fi o oarecare legătură între cei din restaurant şi protestatari. Autorităţile ne-au informat că Fundaţia Pro-Munţii Apuseni are autorizaţie pentru a desfăşura proteste până la data de 31 decembrie, la Bustul lui Avram Iancu, iar din 12 şi până în 31 octombrie în faţa primăriei. Deşi protestele nu se desfăşurau miercuri în perimetrul stabilit, jandarmii ne-au spus că deocamdată nu s-au aplicat sancţiuni, însă ele vor veni la timpul potrivit, când se constată încălcarea legii şi ordinii publice. Sorin Sălăgean, patronul unei fabrici de mobilă din Câmpeni, a declarat în cadrul reuniunii că proiectul minier va distruge mediul şi infrastructura din zonă. De aceeaşi părere a fost şi Ioan Uţiu, un cunoscut ecologist. Aurel Stan, preşedintele Federaţiei micilor fermieri, a spus că locuitorii din Câmpeni sunt speriaţi de poluarea cu pulberi şi că a crescut numărul fermierilor din zonă.
Av. Gheorghe Paşca a fost de părere că trebuie redeschis mineritul, dar nu trebuie distrusă zona. Mineritul nu trebuie realizat, în Apuseni, prin exploatări de suprafaţă. Ioan Mocan – preşedintele Asociaţiei proprietarilor de pensiuni, a amintit că există turism în Apuseni şi că nicăieri în lume această activitate nu se împacă bine cu exploatările miniere. Maria Oprea, directorul Elmaria Turism, a menţionat că în arealul Munţilor Apuseni sunt 638 de unităţi turistice şi a remarcat că, în anul 2010 au fost înregistraţi 65.000 de turişti, în 2012 – 42.000 de turişti, iar în primul semestru din acest an au venit în Apuseni 65.000 de turişti. Nemulţumit de proiectul minier a fost şi Claudiu Ştefani, care a spus că participă la întâlnire ca reprezentant al societăţii civile şi membru PNL, stârnind comentarii în rândul membrilor comisiei. Îngrijorări pentru zona Apusenilor au venit şi din partea d-nei Dumitra Costea – director de comunicare la Fundaţia Pro-Munţii Apuseni. Preotul Cristian Motora (n.r. care nu a fost la protestul de la Albac) s-a întrebat: “De ce nu vreţi să exploateze ţara noastră aceste bogăţii?”, moment în care deputaţii l-au oprit. I-au răspuns că nu are niciun drept să lanseze astfel de acuzaţii gratuite la adresa membrilor comisiei. De asemenea, preotul s-a întrebat de ce statul român nu vrea să investească la Roşia Montană. Desigur că dreptatea este împărţită, dar surprinzător a fost faptul că nu am auzit ca vreunul dintre cei prezenţi, din partea gazdelor, să vină cu soluţii alternative viabile pentru dezvoltarea zonei Apusenilor, pentru repopularea ei, pentru atragerea unor investitori puternici. Cât despre mult clamata unitate, ce să mai vorbim, ea există, dar… lipseşte cu desăvârşire. În locul ei au apărut ura, deznădejdea, dezbinarea şi la toate acestea se adaugă sărăcia. Cum vom revigora zona Apusenilor, cum îi vom convinge pe tineri să revină acasă sau să nu mai plece, aceasta e o problemă care ar trebui să le dea de gândit localnicilor.

Adriana DURIGĂ

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS