Instituţia de control a emis un raport potrivit căruia, în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018, societatea a făcut cheltuieli şi plăţi nelegale în valoare de 710.933 lei, reprezentând salarii brute acordate cu încălcarea legislaţiei în vigoare.

Compania Minieră Cupru Min Abrud a câştigat, definitiv, în 30 iunie 2020, procesul cu Curtea de Conturi. Peste 700.000 de lei cheltuiţi pe salariile şefilor nu mai trebuie recuperaţi de societate.

Este vorba despre salarii acordate unor persoane cu funcţii de conducere (inginer şef, şef carieră, şef uzină, contabil şef, consilier) şi consilieri ai diectorului general. Iniţial, Tribunalul a considerat că societatea a încălcat legislaţia şi trebuie să recupereze banii, dar, în a doua etapă a procesului s-a decis că plata banilor către şefii din compania a fost legală.

Reprezentanţii companiei miniere au mai precizat că legalitatea acordării drepturilor salariale decurge din împrejurarea că acestea au fost incluse în bugetele de venituri şi cheltuieli, care au fost aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor, acţionariatul fiind exercitat în procent de 100% de Statul Român. Instanţa de la Tribunal a considerat, însă, că banii au fost cheltuiţi ilegal şi a constatat legalitatea raportului care prevedea şi recuperarea banilor. Instanţa de la Curtea de Apel are, însă, o abordare diferită.

”Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta (Cupru Min – n.r.) se prevalează de prevederile art.132 din Legea dialogului social nr. 62/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Reclamanta se prevalează de contractul colectiv de muncă, al cărui rol este, potrivit susţinerii sale, de asigurare a unor drepturi minimale în favoarea salariaţilor, nicidecum de a stabili un plafon maxim al salariilor ce pot fi acordate. În continuare, reclamanta mai arată că salariile acordate de aceasta au fost stabilite în raport cu sarcinile de serviciu, în baza acordului bilateral al părţilor, acord materializat prin actele în sarcina acesteia nu pot conduce la modificarea unilaterală a contractelor individuale de muncă. Interpretarea intimatei (Camera de Conturi – n.r.) ar conduce la plafonarea salariilor indiferent de performanţele sau sarcinile îndeplinite de salariaţi”, se precizează în cuprinsul hotărârii, care a rămas definitivă.

S-a contestat şi faptul că angajaţii Camerei de Conturi nu ar avea legal atribuţii în a verifica salarizarea angajaţilor unei companii de stat. Camera de Conturi a reţinut acordarea nelegală, în cazul a 9 angajaţi, în perioada 2017 – 2018, a unor cuantumuri salariale peste cele stabilite în Contractul Colectiv de Muncă.

”Aşa cum prevede art. 138 din Legea 62/2011 prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal, alin. 2 stabilind că, prin excepţie de la prevederile art. 129 alin. 3 contractele colective de muncă în sectorul bugetar se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele şi în condiţiile stabilite prin acestea. Aşadar, din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că drepturile stabilite prin contractul colectiv de muncă trebuie să se încadreze în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

(…) În ceea ce priveşte Decizia nr. 2/07.02.2017 a Consiliului de administraţie al reclamantei, Curtea reţine de asemenea că, atâta timp cât cheltuielile cu salariile s-au încadrat în cuantumul aprobat prin HG 414/2017 şi respectiv 278/2018, în mod greşit a apreciat Tribunalul că reclamanta nu a respectat dispoziţiile legale”, se precizează în motivarea sentinţei. Urmarea a fost casarea sentinţei atacate, admiterea acţiunii în contencios administrativ formulată de societatea Cupru Min şi anularea în parte a raportului de control din 28 februarie 2019 emis de Camera de Conturi Alba.

Precedentul poate provoca un şoc bugetar deoarece foarte multe companii de stat şi unităţi administrative au pierdut în trecut procesele pe speţe similare şi au ajuns bune de plată (cu imputaţiile de rigoare în privinţa celor responsabili de prejudiciu). Ele ar putea acum, pe baza precedentului, să ceară revizuirea deciziilor instanţelor. Doar în ultimii 5 ani, sumele în discuţie pe speţele de acest fel se ridică la peste 300 de milioane de euro.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS