interviu cu domnul Cornel NAPĂU – primarul comunei Bucium

– Domnule primar Cornel Năpău, mai întâi de toate vă rugăm să ne spuneţi la al câtelea mandat vă aflaţi?
– Mă aflu la al 2-lea mandat, întrucât, cu puţin noroc am reuşit să accesez euro­fonduri şi astfel să realizez ceva pentru comunitate fapt pentru care în 2012 am fost reales ca primar al comunei Bucium. De profesie sunt inginer minier, exploatări miniere în carieră. Am absolvit facultatea la Petroşani în 1994, unde am şi profesat până în 1998, după care am revenit acasă, lucrând la fostul IPEG până în 2005. Apoi am avut o mică afacere personală, iar din 2008 sunt primar.
– Vă rugăm să ne punctaţi câteva din realizările mai importante pentru comună.
– Doresc să menţionez mai întâi, ca importanţă, un proiect pe Măsura 3.2.2. accesat în 2009, legat de apă, canal, casă pentru bătrâni, dotare cămin cultural (respectiv centrală termică, costume populare, staţie de sonorizare), însă din păcate lucrările s-au oprit, constructorul din diferite motive (iarnă, vreme nefavorabilă etc.) a amânat lucrările. Dar aşteptăm să accesăm alte fonduri începând din acest an 2014, ca aceste lucrări să poată fi terminate.

Referitor la aşezământul social (casă pentru bătrâni), când se va termina, aici va fi un spaţiu de cazare pentru 12 persoane, cu personal aferent. O altă realizare de mare importanţă este şi “Staţia de epurare” amplasată în zona din Bucium Poieni. În ce priveşte apa, continuăm lucrările privind distribuţia de apă în Bucium Saşa şi de asemenea mai avem un proiect pentru introducerea apei în toată comuna, dar deocamdată nu avem finanţare la el. Tot la investiţii putem menţiona schimbarea, în 2011, acoperişului degradat de pe primărie cu fonduri din surse proprii şi s-a continuat cu modernizarea spaţiilor interioare, mai rămânând pentru aceste lucrări încă două birouri. Pe raza comunei Bucium avem 4 cămine culturale în satele Bucium Poieni, Bucium Cerbu, care au fost modernizate, Bucium Izbita, unde e un cămin cultural nou, realizat în perioada dinaintea mandatului meu şi în satul Bucium Muntari, la care lucrările sunt în curs de finalizare, şi pe care le-am introdus pe programe ale Guvernului României şi sperăm să primim finanţarea. Referitor la şcolile din comuna Bucium, pot arăta că toate sunt modernizate şi autorizate. Şcoala din centrul de comună Bucium Saşa cu clasele V-VIII fost modernizată în perioada 2012-2013 cu fonduri de la Banca Mondială. Menţionez că la Bucium Poieni este o şcoală nouă iar la Bucium Sat şcoala a fost renovată, acestea fiind realizări din timpul mandatului anterior al primarului Amariei David.
– Care este starea drumurilor din comuna Bucium?
– Drumul principal ce traversează comuna este DJ-107 I, care este în administrarea Consiliului Judeţean. Trebuie să spun că în asfaltarea acestui drum, de la intrarea în comuna Bucium şi până la ieşire spre comuna Mogoş am fost ajutaţi foarte mult de către domnul Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba. Pe Măsura 3.2.2. am realizat asfaltarea a 3 km de drum şi mai continuăm cu încă un km. Speăm să reuşim să introducem încă un proiect pentru asfaltarea unui alt drum din această comună. Au fost realizate de asemenea pietruirea unui drum în satul Bisericani, care face legătura între drumul judeţean şi centru, iar în satul Poiana s-au făcut lucrări de pietruire, care vor continua. Spre satul Floreşti, în prima fază, a fost deschis un drum de ţară cu buldozerul, pentru a se putea accede şi aici. Am modernizat drumul spre Detunata unde pe timp de vară se poate circula cu orice tip de maşină. An de an întreţinem drumul de acces spre Negrileasa, la Poiana Narciselor.
– Vă rugăm să faceţi referire şi la agro-zootehnia din comuna Bucium.
– Putem spune că aproape 99% din locuitorii comunei Bucium au terenuri agricole şi se încadrează pe Măsura 221, 222 astfel că primesc subvenţii de la APIA. Apoi sunt o serie de tineri care sunt pe măsura 141, unii ajungând în anul III de finanţare şi au renunţat, iar alţii continuă. Din păcate, numărul de animale în comuna noastră este în scădere, pentru că populaţia este îmbătrânită iar tinerii sunt axaţi pe ferme de subzistenţă, mai ales că în zona de munte iarna ţine aproape 7 luni, şi este necesar mult fân, aşa că oamenii ţin animale mai mult pentru nevoile proprii şi mai puţin pentru comercializare,
– Cum staţi cu locurile de muncă?
– În comuna noastră sunt mai mulţi pensionari decât angajaţi. La noi a fost o zonă minieră iar cei care au lucrat în subteran au ieşit la pensie la 45 de ani, iar la suprafaţă la 50-52 de ani, cu vechime integrală. Sperăm să meargă mai departe CupruMin, unde din Bucium sunt angajate 65 de persoane, iar alţi 55 lucrează în diferite societăţi comerciale. În privinţa şomajului la noi sunt mai mulţi şomeri neindemnizaţi decât îndemnizaţi.
– Pe linie culturală care sunt principalele activităţi?
– În Bucium există o expoziţie etnografică prin care încercăm să păstrăm tradiţiile comunei. Cu mult sprijin de la Consiliul Judeţean Alba am reuşit să promovăm “Serbarea Narciselor de la Negrileasa“ prin Festivalul ”Cultură pentru cultură”, faza zonală din Munţii Apuseni, care se ţine aici de 3 ani de zile. Până în etapa trecută, comuna Bucium a luat locul I la faza zonală, care s-a ţinut la Abrud şi locul III la faza judeţeană, care s-a ţinut în comuna Avram Iancu. Ca obiective turistice avem Detunata, Negrileasa-Poiana Narciselor, ruinele daco-romane de la mina de aur Vâlcoi, Exploatările aurifere, unele sunt accesibile, iar altele nu, deoarece
s-au surpat gurile de mină. Cel mai vizitat obiectiv este Detunata. Avem însă o problemă privind cazarea, posibilităţile fiind destul de mici.
– Cum este asigurată asistenţa medicală în comună?
– Avem un medic de familie, un dispensar modernizat, dotat cu un EKG, o farmacie, care sunt în clădirea primăriei. Deci stăm foarte bine.
– Cum colaboraţi cu viceprimarul comunei şi Consiliul Local?
– Am o colaborare foarte bună cu dl. Gheorghe Jurcă, viceprimarul comunei şi la fel şi cu Consiliul Local.
– Opinia dumneavoastră despre minerit?
– Până acum mai bine de două săptămâni aveam speranţa că o să fie totul foarte bine. Dar de la 1 martie 2014, aproape 450 de angajaţi de la Compania Gold au fost trimişi în şomaj tehnic. Din comuna Bucium au fost 26 de angajaţi, din care au mai rămas 3, restul fiind în şomaj până la 1 aprilie dar sperăm să fie rechemaţi. Ar trebui ca Guvernul să dea un semn de viaţă pentru mineritul din Apuseni. Despre Compania Gold Corporation nu pot spune decât faptul că am fost ajutaţi ori de câte ori am solicitat pentru rezolvarea diferitelor probleme în interesul comunităţii. Ne bucurăm că merge încă exploatarea CupruMin Abrud.Ca un corolar al stării de fapt din comuna Bucium, putem spune că fiecare primar pe care l-a avut Buciumul s-a luptat să pună câte o cărămidă la temelia unei dezvoltări durabile în slujba comunităţii buciumane.
– Vă mulţumesc!

A consemnat Ioan RADU

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Abrud Info și pe GOOGLE NEWS