Actualitate
Barajul ucigaş

Şi cum să nu se împotrivească când este vorba de marele pericol al poluării întregii zone a Munţilor Apuseni, dar chiar şi a întregii ţări, dacă, ferească Dumnezeu de un cataclism natural, de un cutremur de intensitate mai mare, 7-8-10 grade pe scara Richter, care ar putea face praf şi pulbere acel baraj înalt de 185 de metri (!), despre care se spune că va fi cel mai mare din lume de până acum, preconizat a se construi la Roşia Montană pentru a stăvili imensul iaz de decantare a cianurilor şi metalelor grele rezultate din procesul de fabricaţie şi care ar trebui să se întindă pe 330 de hectare(!), după care de aici ar porni acest puhoi de cianuri ce ar mătura totul în cale în zonă, ar ajunge în Arieş, apoi în Mureş, mai departe în Tisa şi de acolo în Dunăre! Dumnezeu ne-a dat recent un semn, doar în urmă cu circa o lună de zile, când în zona Hunedoarei, a Haţegului a avut loc un cutremur de o intensitate de 3,7 pe scara Richter, dar la 20 de minute s-a înregistrat o replică de 4,7 pe scara Richter. Gândindu-ne la ce spun specialiştii, şi anume că Roşia Montană se situează pe aceeaşi falie a scoarţei terestre cu această zonă, iar mişcările tectonice oricând s-ar putea amplifica la o intensitate mult mai mare, este de luat în calcul neapărat şi o posibilă catastrofă de un nivel foarte ridicat în zonă.
Apoi mulţi dintre actualii susţinători ai proiectului vin şi spun că separarea aurului şi argintului din minereul ce va fi scos aici se poate face doar cu cianuri deoarece compoziţia acestuia este mai dură, se află disipat în rocă. Ei bine, tot specialişti vin şi ne spun că, la ora actuală, peste 20 la sută din exploatările aurifere din lume se fac pe baza altor tehnologii nepoluante. Cianurile deja i-au înspăimântat rău de tot pe români, mai ales după ce au văzut la televizor şi un film documentar realizat în 2011 intitulat „Open Pit” (Mina de suprafaţă) realizat de o echipă de jurnalişti de investigaţie la mina de aur Yanacocha din Peru (a doua ca mărime din lume) şi dezastrul ce a avut loc acolo din cauza exploatării cu cianuri, şi unde crescătorii de animale de la 50 de kilometri distanţă de mină prezentau catastrofa ce s-a abătut asupra lor, dincolo de marile asigurări date de corporaţiile ce fac exploatarea. Şi anume, povesteau oamenii de acolo, cum leşia cu cianuri şi metale grele s-a înfiltrat în sol, a ajuns în râul din apropiere, iar de acolo pe toată lungimea râului animalele care au băut apă din acesta au putrezit pur şi simplu pe dinăuntru în câţiva ani, murind cu sutele! Iar printre marii investitori de aici, alături Banca Mondială, prin Internaţional Finance Corporation, compania peruană Buenaventura of Peru, se află şi compania americană Newmont Mining Corp ce deţine 51 la sută din afacere şi care totodată are o participaţie de 13 la sută şi în proiectul Gabriel Resources de la Roşia Montană. Iar miliardarul ungur George Soros are la această companie, începând din 2010, o felie destul de mare din acţiuni (oare le ţine doar pentru jocul la bursa din Toronto?!?). Şi acolo proiectul de exploatare a început cu tot felul de promisiuni ferme că vor fi folosite cele mai avansate tehnologii, că oamenii şi mediul nu vor avea de suferit, că viaţa oamenilor se va schimba mult în bine şi câte şi mai câte. Numai că după exploatare rămâne mai mult… potopul. În timp ce mina se extinde tot mai mult, înghiţind munte după munte, potrivit documentarului, „localnicii rămân fără apă, pânza freatică fiind contaminată, specii întregi de plante medicinale dispar, animalele mor, iar oamenii se îmbolnăvesc”. În plus de aceasta, oamenii de acolo se plâng de „duhoarea apei din râuri, care capătă uneori nuanţe de gălbui sau maronii deoarece transportă de multe ori deşeuri miniere din zona de exploatare”. (Mai multe puteţi afla intrând pe site-urile Business24 sau Ştiri-Presa Online sub titlul „Documentarul pe care investitorii de la Roşia Montană n-ar vrea să-l vadă vreodată românii”).
Vrem să avem de aşa ceva parte şi în Munţii Apuseni şi mai apoi aproape în toată ţara?!? Eu cred că nu. Aşa încât, este foarte bine că actualmente se întoarce pe toate feţele acest proiect atât de către guvernanţi şi Parlament, cât şi de către opinia publică, care la fel este bine că devine tot mai responsabilă din acest punct de vedere. Şi poate că în cele din urmă atât Guvernul cât şi Parlamentul vor ajunge la concluzia corectă. Şi anume aceea indicată de altfel de multă vreme de Academia Română, de a se face minerit la Roşia Montană nu la suprafaţă ci în galerii subterane (cum s-a făcut de altfel de 2000 de ani) de către statul român în folosul românilor, fără a se înstrăina resursele de aur şi de argint. Şi nu printr-o exploatare rapace, în doar câţiva ani, ci pe o perioadă mai îndelungată, asigurând totodată locuri de muncă pentru minerii din zonă, dar lăsând loc în primul rând unui mediu natural sănătos (privilegiul de astăzi al Apusenilor), precum şi altori activităţi importante ce se pretează în zonă, respectiv turismul, industria uşoară, creşterea animalelor etc.
Actualitate
Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | abrudinfo.ro
Nume de femei și bărbați care își sărbătoresc onomastica în Duminica Floriilor 2026 | abrudinfo.ro
Nume de fete și băieți care se sărbătoresc de Florii :Cei mai mulţi romani care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 334.734 
Printre bărbaţii care îşi serbează ziua numelui de FLORII se număra şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.554, Floricel – 924, Margarit – 695 şi Crin – 214.
Din totalul fetelor si femeilor cu nume de flori, 146.268 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 92.668 Florica, 87.202 Floarea, iar 79.753 Florina.
În duminica Floriilor vor fi aniversate şi persoane cu nume de flori mai rar întâlnite, precum Garofita – 2.872, Iris – 2.296, Anemona – 878, Micsunica – 646, Romanita – 543, Panseluta – 444 sau Crizantema – 353. Citește și: urări de Florii
Floriile nume de flori sărbătorite de Florii
- Anemona
- Brânduşa
- Camelia
- Codrin
- Codrina
- Codruţ
- Codruţa
- Crăiţa
- Crenguţa
- Crina
- Crinu
- Crinuţa
- Crizantema
- Dalia
- Delia
- Floarea
- Flora
- Florenţa
- Florentin
- Florentina
- Florica
- Florin
- Florina
- Garofiţa
- Gentiana
- Gherghina
- Iasmin
- Iasmina
- Iris
- Lăcrimioara
- Laur
- Laura
- Laurenţiu
- Laurian
- Lauriana
- Malina
- Margareta
- Micsunica
- Mugurel
- Narcis
- Narcisa
- Panseluţa
- Romaniţa
- Roza
- Rozalia
- Trandafira
- Violeta
- Viorel
- Viorela
- Viorica
- Zambila
- Zambilica
Branduşa – Floarea dragostei şi a pasiunii. Se spune ca persoanele care poarta acest nume pun multa pasiune in ceea ce fac, se remarca prin putere si curaj.
Margareta – Provine din limba latina şi înseamnă: perla.
Malina este un nume care provine din limba romana si înseamnă: malin. Mălinul (Prunus padus) este un arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe
Actualitate
Peste 80 de persoane au participat la întâlnirea comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, desfășurată la Abrud
Joi, 2 aprilie 2026, începând cu ora 12.30, la „Școala de Aplicație” din Abrud, a avut loc o nouă întâlnire comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, care a reunit peste 80 de participanți – părinți, cadre didactice și oameni ai comunității, alături de reprezentanți ai instituțiilor județene partenere, într-un dialog despre prevenirea dependențelor și despre felul în care intervenția timpurie poate schimba un drum înainte ca acesta să se frângă.
Întâlnirea s-a deschis cu mesajul viceprimarului orașului Abrud, Narcis-Romeo Avram-Jurca. Domnia sa a mulțumit pentru inițiativă și a subliniat, simplu și direct, cât de mult contează ca o comunitate să rămână împreună atunci când apar semnale de risc. A fost un îndemn la implicare și la responsabilitate, dar și la curajul de a pune întrebări reale, fără ocolișuri, acolo unde familiile se lovesc de dificultăți.
Apoi, părintele Avram Matei, coordonatorul Centrului de Zi pentru Copii cu Dizabilități „Sf. Ierarh Nicolae” din Abrud, a vorbit despre dependență ca dependență de substanțe și dependență comportamentală, subliniind că lupta nu începe cu etichete, ci cu iubire, prezență și sprijin la timp. Folosind imaginea sculptorului care eliberează forma din piatră, a subliniat că, uneori, datoria familiei și a comunității este să îndepărteze, pas cu pas, ceea ce apasă asupra omului, până când acesta își regăsește libertatea, iar când povara pare prea grea, credința și dragostea față de aproapele rămân sprijinul care nu lasă pe nimeni în urmă.
Momentul atelierelor a fost partea practică a întâlnirii: trei grupuri, trei situații și răspunsuri construite împreună. Pentru dependența de ecrane, doamna Felicia Croitoru (Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Alba), doamna Ioana Băbuț (Consiliul Județean Alba), domnul Claudiu Dușa (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) și doamna Iulia Boancheș (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) au așezat întrebările părinților pe pași clari: limite care protejează, dialog și intervenție la timp.
În cadrul atelierului dedicat consumului de alcool și tutun, doamna Larisa Tecșa (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) și doamna Mihaela-Nadia Sava (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) au vorbit direct despre semnalele de alarmă și despre cum pot fi evitate extremele care rup relația. În cel de-al treilea atelier, consacrat subiectului consumului de canabis, doamna Cosmina Mariș (Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane), domnul Paul Georgiu (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba), doamna Nicoleta Lazăr (Consiliul Județean Alba) și doamna Cristina Beșleagă (Direcția de Sănătate Publică Alba) au subliniat diferența dintre „curiozitate” și un risc care schimbă funcționarea de zi cu zi, insistând asupra întrebărilor potrivite și a sprijinului cerut fără întârziere.
În încheiere, întâlnirea a transmis un mesaj clar: prevenția înseamnă atenție, prezență și reacție la timp. La Abrud s-a vorbit deschis despre faptul că un copil are nevoie nu doar de reguli, ci și de relații care îl țin în siguranță; nu doar de avertismente, ci și de adulți care știu să intervină cu echilibru, înainte ca lucrurile să se agraveze. Acolo unde familia, școala și instituțiile lucrează împreună, viața rămâne alegerea cea mai puternică.
Campania este derulată în cadrul proiectului „Copii pentru viitor! – Program de suport pentru copil și familie” (SMIS 329525), finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, implementat de Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, în parteneriat cu Primăria Comunei Șona.
Biroul de Presă al Asociației Filantropia Ortodoxă Alba Iulia
Actualitate
Posibilă explicație pentru prețul ridicat al apei potabile, în Abrud: „Drumul” ei începe după Cercul Polar, într-un râu din Norvegia, potrivit unui videoclip postat de APA CTTA
Recent, compania de apă din județul Alba – APA CTTA S.A. a postat pe pagina de Facebook un videoclip despre „drumul apei, de la captare la robinet”. În primele imagini se poate observa un râu care curge repede, peste pietre imense, șlefuite de ghețari nordici, într-un peisaj specific de tundră, cu pini rari.
Ce mai, cadrele sunt cu adevărat spectaculoase: apă limpede, pură, rapidă, sălbăticie, un vibe de documentar, mai ceva ca la BBC, în care, dintr-un moment în altul, te aștepți să apară și un viking. Videoclipul îl puteți vizualiza mai jos:
Nu știm dacă acele cadre au zguduit robinetele din Alba, dar pe ele scrie, cuvânt cu cuvânt: „drumul apei, de la captare la robinet”, firește, fiind vorba de apa din județul Alba.
Numai că primele cadre nu au nici cea mai mică legătură cu Alba, respectiv cu Valea Sebeșului. Ele sunt decupate dintr-un video postat de un cetățean indian pe Pixabay.com AICI.
Practic, imaginile respective nu au nicio legătură cu apa din județul Alba, cu „drumul apei, de la captare până la robinet”, așa cum pompos se titrează. Ele sunt imagini de pe un râu, într-adevăr spectaculos, din Norvegia, din apropierea unui punct de belvedere, din interiorul Cercului Polar.
E adevărat, după câteva secunde de Norvegia autentică, povestea se mută brusc în Alba, dar, totuși, putem pune o întrebare ironică: posibila explicație a prețului mare al apei din Alba și al serviciului de canalizare, este că drumul ei începe în Norvegia, în interiorul Cercului Polar?!
Mai jos puteți observa cadrele din cele două video-uri, care se suprapun perfect:
Prețul apei din Alba este aproape de nivelul celui din Norvegia; diferența o reprezintă doar salariul mediu net, circa 900–1000 de euro în România și 3.500–4.000 în Norvegia.
Am încercat să ne lămurim de ce apar aceste cadre de pe un râu din interiorul Cercului Polar într-un video al APA CTTA Alba, care face referire strict la apa din Alba. Inițial, atât purtătorul de cuvânt de la APA CTTA, cât și directorul Ștefan Bardan, care a fost foarte amabil, ne-au asigurat că toate imaginile provin de pe Valea Sebeșului, din județul Alba. Mai mult, directorul ne-a explicat că video-ul este realizat de o companie din București, care a câștigat o licitație publică, într-un proiect pe fonduri europene.
Ulterior, după ce i-am spus că primele cadre nu au nicio legătură cu Alba și sunt cu un râu din interiorul Cercului Polar din Norvegia, Ștefan Bardan și-a nuanțat răspunsul, afirmând că este un simplu video de promovare, în care pot fi montate orice cadre, și că cel din cadrul proiectului pe fonduri europene va fi realizat separat.
Indiferent că este realizat pe un proiect european sau ca un video de promovare, este cel puțin hilar ca, pe câteva cadre dintr-un râu din Norvegia, să scrii „drumul apei de la captare până la robinet”. Apa pe care o captează, care ajunge, în final, la robinetele locuitorilor din județul Alba, este din acel râu din Norvegia?!
Până la următoarea producție, care ar putea fi filmată tot în Norvegia sau, de ce nu, poate în Islanda, pentru diversitate, îi sfătuim pe locuitorii din Alba să consume apa în mod responsabil. Nu de alta, dar, la prețurile actuale, fiecare pahar cu apă vine nu doar cu hidratare, ci și cu un mic tur virtual al râului Luonosjåhkå.
PS: Chiar dacă pare incredibil, un om care a bătut județul la pas, fără să îi sugerăm nimic, în momentul în care i-am arătat video-ul, a spus clar că primele cadre nu sunt din județul Alba și de pe Valea Sebeșului. Este vorba de Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba!
-
Din Județacum 2 săptămâni
Mesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | abrudinfo.ro
-
Mondenacum o săptămână
MESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | abrudinfo.ro
-
Actualitateacum 2 săptămâni
Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | abrudinfo.ro
-
Știri din zonăacum 2 luni
Amenzi de peste 5.800 de lei aplicate de polițiști, în urma unei acțiuni cu efective mărite, organizată pe raza localității Roșia Montană
-
Actualitateacum 2 luni
Un medic endocrinolog și un otorinolaringolog s-au alăturat echipei medicale a Spitalului Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” Abrud
-
Economieacum 3 luni
În acest an, Cupru Min Abrud va livra 45.000 tone de concentrat de cupru către gigantul mondial Glencore (Elveția)
-
Știri din zonăacum 2 luni
Bărbat de 34 de ani din Mogoș reținut de polițiști, după ce a fost depistat conducând cu o alcoolemie de 0,90 mg/l, pe o stradă din Blaj
-
Administrațieacum 2 luni
De luni, 16 martie 2026, fermierii din Abrud și Bucium pot depune cererile de plată pentru subvențiile APIA, la Serviciul Centrul Local Câmpeni

