Actualitate
Acum exact 232 de ani Horea și Cloșca, doi dintre conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania, trădați de un pădurar din Abrud, au fost prinși și duși în temnița din Alba Iulia

”După ce vicecontele Kray şi-a dat seama că Horea şi Cloşca s-au ascuns în labirintul necunoscut de armată a munţilor din faţa Albacului, a chemat la el pe pădurarul Anton Meltzer din Abrud. Acesta aflând de la vicecolonelul că s-a pus premiu mare pe capul conducătorilor răscoalei a propus un plan de prindere. Pentru asigurarea succesului acestui plan ca şi ocrotirea gornicilor care urmau să formeze echipele de prindere a lui Horea şi Cloşca, Meltzer mai propusese postarea unei trupe de militari în satul de la poalele munţilor. Apoi pădurarul încredinţă executarea planului unui număr de şapte români din Râu Mare care cunoşteau bine munţii şi întreg ţinutul şi puteau să se apropie cu mult curaj de Horea, ca prieteni.
Astfel, fraţii Nutu de 50 de ani şi Ion de 32 de ani, împreună cu Gheorghe, Vasile şi Simion Matieş, cu Simion, Iacob şi Dumitru Neagu şi cu Ştefan Trif, primind paşapoarte ca să poată umbla nestingheriţi de străjile militare, au plecat în căutarea lui Horea şi Cloşca, împărţiţi în trei trupe. Grupa lui Nutu Maties a pornit peste muntele La Gura Muschilor spre Muntele Fulgerata, pe pârăul Fulgereti în sus, până la locul Scorucet. Au fost două zile de căutări zadarnice. Deabia a treia zi, luni 27 decembrie, au descoperit urme în zăpada căzută de curând. Urmând aceste urme au dat, mai întâi, peste Cristea Nicolae, straja lui Horea şi Cloşca, pe care l-au silit să mărturisească unde sunt ascunşi căpitanii.
Astfel Horea şi Cloşca, au fost prinşi la 27 decembrie sub un brad pe jumătate găunos, lângă un foc mare la care se încălzeau. Ţăranii de care s-au folosit au dat de urma lor pe zăpada căzută proaspăt. Prinseră mai întâi, la o mică depărtare, pe o strajă a lor pe care o forţară să le spună unde se află căpitanii. Ţăranii erau şapte la număr din care numai patru aveau puşti. Aceştia patru plecară înainte. Apropiindu-se de colibă, Horea îi primi ca pe prieteni. Îi întrebă dacă nu umblă cumva după vânat. Răspunseră că da şi că sunt siliţi să caute vânat pentru armată dar nu pot găsi nimic şi sunt pe jumătate îngheţaţi. Atunci Horea îi pofti să sadă lângă foc. Doi se aşezară lungă Horea, ceilalţi doi, lângă Cloşca. Acesta îi întrebă numaidecât ce noutăţi mai sunt în sate. Răspunseră că oamenii peste tot se plâng de mulţimea cea mare a soldaţilor (cătanelor) încât poporul trebuie să fugă. “Acuşi îi scoatem noi şi pe ei de aici şi-i dăm dracului” ripostă Cloşca, înjurând. În timpul acesta se apropiară de foc cei trei ţărani rămaşi în urmă.
În acest moment Ştefan Trif şi Nutu Matieş se aruncară amândoi, unul asupra lui Horea, celălalt asupra lui Cloşca, îi prinseră de gât, îi trântiră la pământ şi cu ajutorul celorlalţi doi şi a celor trei sosiţi care alergară şi ei, îi legară. În timp ce îi legau, Horea scoase o mână de hârtii din sân şi le aruncă în flăcări. Ţăranii ocupaţi fiind de legare, nu le-au putut salva. Temându-se ca nu cumva să cadă asupra lor oamenii lui Horea, îi duseră cât putură mai repede într-o stână de oi, ceva mai îndepărtată, de unde anunţară trupa de soldaţi, în căutarea lor şi ei. Soldaţii sosiră numaidecât şi gornicii îi predară îndată pe amândoi. Horea şi Cloşca erau înarmaţi cu puşti şi lănci. Cloşca mai avea în plus şi o pereche de pistoale. Alte lucruri la dânşii nu s-au aflat, nici cai, nici bani, nici scrisori, decât doar la Cloşca 6 florini. Probabil că toate lucrurile – bănuieşte vicecolonelul Kray – le-au ascuns pe la prietenii lor sau le-au îngropat în pădure sub zăpadă. Ei spun că de aceea au stat aşa de mult ascunşi prin pădure pentru că voiau să meargă la Viena îndată ce vor fi sosit banii pe care-i ceruseră de la sate”. (Barbu Ştefãnescu Delavrancea, Revista Dacoromania – ediție omagială)
Pornită în toamna anului 1784 de moţii din Munţii Apuseni, răscoala se va extinde foarte repede în aproape toată Transilvania, ea devansând cu aproape cinci ani principiile revoluţiei franceze de la 1789 în care se cerea: „libertate, egalitate şi fraternitate”. Revendicările răsculaţilor conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan au fost în principal sociale şi cereau desfiinţarea iobăgiei şi a claselor nobiliare ce exercitau importante constrângeri feudale asupra românilor. Nu peste foarte mult timp răscoala va căpăta accente de luptă naţională, împotriva clasei nobiliare maghiare ce asuprea populaţia românească majoritară din Transilvania.
După ce răscoala a cuprins aproape tot Ardealul, ea va fi înăbuşită în sânge cu o deosebită cruzime, de către nobilii maghiari și de armata imperială habsburgică. La o lună după prinderea lui Horea şi Cloşca, a fost prins şi Crişan, cel de-al treilea conducător al răscoalei şi încarceraţi cu toți la Alba Iulia, unde primii doi au fost uciși prin tragere pe roată iar cel de-al treilea s-a spânzurat în temnița din Alba Iulia.
Actualitate
Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | abrudinfo.ro
Nume de femei și bărbați care își sărbătoresc onomastica în Duminica Floriilor 2026 | abrudinfo.ro
Nume de fete și băieți care se sărbătoresc de Florii :Cei mai mulţi romani care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 334.734 
Printre bărbaţii care îşi serbează ziua numelui de FLORII se număra şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.554, Floricel – 924, Margarit – 695 şi Crin – 214.
Din totalul fetelor si femeilor cu nume de flori, 146.268 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 92.668 Florica, 87.202 Floarea, iar 79.753 Florina.
În duminica Floriilor vor fi aniversate şi persoane cu nume de flori mai rar întâlnite, precum Garofita – 2.872, Iris – 2.296, Anemona – 878, Micsunica – 646, Romanita – 543, Panseluta – 444 sau Crizantema – 353. Citește și: urări de Florii
Floriile nume de flori sărbătorite de Florii
- Anemona
- Brânduşa
- Camelia
- Codrin
- Codrina
- Codruţ
- Codruţa
- Crăiţa
- Crenguţa
- Crina
- Crinu
- Crinuţa
- Crizantema
- Dalia
- Delia
- Floarea
- Flora
- Florenţa
- Florentin
- Florentina
- Florica
- Florin
- Florina
- Garofiţa
- Gentiana
- Gherghina
- Iasmin
- Iasmina
- Iris
- Lăcrimioara
- Laur
- Laura
- Laurenţiu
- Laurian
- Lauriana
- Malina
- Margareta
- Micsunica
- Mugurel
- Narcis
- Narcisa
- Panseluţa
- Romaniţa
- Roza
- Rozalia
- Trandafira
- Violeta
- Viorel
- Viorela
- Viorica
- Zambila
- Zambilica
Branduşa – Floarea dragostei şi a pasiunii. Se spune ca persoanele care poarta acest nume pun multa pasiune in ceea ce fac, se remarca prin putere si curaj.
Margareta – Provine din limba latina şi înseamnă: perla.
Malina este un nume care provine din limba romana si înseamnă: malin. Mălinul (Prunus padus) este un arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe
Actualitate
Peste 80 de persoane au participat la întâlnirea comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, desfășurată la Abrud
Joi, 2 aprilie 2026, începând cu ora 12.30, la „Școala de Aplicație” din Abrud, a avut loc o nouă întâlnire comunitară din cadrul campaniei „Alege viața! Nu dependența!”, care a reunit peste 80 de participanți – părinți, cadre didactice și oameni ai comunității, alături de reprezentanți ai instituțiilor județene partenere, într-un dialog despre prevenirea dependențelor și despre felul în care intervenția timpurie poate schimba un drum înainte ca acesta să se frângă.
Întâlnirea s-a deschis cu mesajul viceprimarului orașului Abrud, Narcis-Romeo Avram-Jurca. Domnia sa a mulțumit pentru inițiativă și a subliniat, simplu și direct, cât de mult contează ca o comunitate să rămână împreună atunci când apar semnale de risc. A fost un îndemn la implicare și la responsabilitate, dar și la curajul de a pune întrebări reale, fără ocolișuri, acolo unde familiile se lovesc de dificultăți.
Apoi, părintele Avram Matei, coordonatorul Centrului de Zi pentru Copii cu Dizabilități „Sf. Ierarh Nicolae” din Abrud, a vorbit despre dependență ca dependență de substanțe și dependență comportamentală, subliniind că lupta nu începe cu etichete, ci cu iubire, prezență și sprijin la timp. Folosind imaginea sculptorului care eliberează forma din piatră, a subliniat că, uneori, datoria familiei și a comunității este să îndepărteze, pas cu pas, ceea ce apasă asupra omului, până când acesta își regăsește libertatea, iar când povara pare prea grea, credința și dragostea față de aproapele rămân sprijinul care nu lasă pe nimeni în urmă.
Momentul atelierelor a fost partea practică a întâlnirii: trei grupuri, trei situații și răspunsuri construite împreună. Pentru dependența de ecrane, doamna Felicia Croitoru (Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Alba), doamna Ioana Băbuț (Consiliul Județean Alba), domnul Claudiu Dușa (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) și doamna Iulia Boancheș (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) au așezat întrebările părinților pe pași clari: limite care protejează, dialog și intervenție la timp.
În cadrul atelierului dedicat consumului de alcool și tutun, doamna Larisa Tecșa (Inspectoratul de Poliție Județean Alba) și doamna Mihaela-Nadia Sava (Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor Alba) au vorbit direct despre semnalele de alarmă și despre cum pot fi evitate extremele care rup relația. În cel de-al treilea atelier, consacrat subiectului consumului de canabis, doamna Cosmina Mariș (Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane), domnul Paul Georgiu (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba), doamna Nicoleta Lazăr (Consiliul Județean Alba) și doamna Cristina Beșleagă (Direcția de Sănătate Publică Alba) au subliniat diferența dintre „curiozitate” și un risc care schimbă funcționarea de zi cu zi, insistând asupra întrebărilor potrivite și a sprijinului cerut fără întârziere.
În încheiere, întâlnirea a transmis un mesaj clar: prevenția înseamnă atenție, prezență și reacție la timp. La Abrud s-a vorbit deschis despre faptul că un copil are nevoie nu doar de reguli, ci și de relații care îl țin în siguranță; nu doar de avertismente, ci și de adulți care știu să intervină cu echilibru, înainte ca lucrurile să se agraveze. Acolo unde familia, școala și instituțiile lucrează împreună, viața rămâne alegerea cea mai puternică.
Campania este derulată în cadrul proiectului „Copii pentru viitor! – Program de suport pentru copil și familie” (SMIS 329525), finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, implementat de Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, în parteneriat cu Primăria Comunei Șona.
Biroul de Presă al Asociației Filantropia Ortodoxă Alba Iulia
Actualitate
Posibilă explicație pentru prețul ridicat al apei potabile, în Abrud: „Drumul” ei începe după Cercul Polar, într-un râu din Norvegia, potrivit unui videoclip postat de APA CTTA
Recent, compania de apă din județul Alba – APA CTTA S.A. a postat pe pagina de Facebook un videoclip despre „drumul apei, de la captare la robinet”. În primele imagini se poate observa un râu care curge repede, peste pietre imense, șlefuite de ghețari nordici, într-un peisaj specific de tundră, cu pini rari.
Ce mai, cadrele sunt cu adevărat spectaculoase: apă limpede, pură, rapidă, sălbăticie, un vibe de documentar, mai ceva ca la BBC, în care, dintr-un moment în altul, te aștepți să apară și un viking. Videoclipul îl puteți vizualiza mai jos:
Nu știm dacă acele cadre au zguduit robinetele din Alba, dar pe ele scrie, cuvânt cu cuvânt: „drumul apei, de la captare la robinet”, firește, fiind vorba de apa din județul Alba.
Numai că primele cadre nu au nici cea mai mică legătură cu Alba, respectiv cu Valea Sebeșului. Ele sunt decupate dintr-un video postat de un cetățean indian pe Pixabay.com AICI.
Practic, imaginile respective nu au nicio legătură cu apa din județul Alba, cu „drumul apei, de la captare până la robinet”, așa cum pompos se titrează. Ele sunt imagini de pe un râu, într-adevăr spectaculos, din Norvegia, din apropierea unui punct de belvedere, din interiorul Cercului Polar.
E adevărat, după câteva secunde de Norvegia autentică, povestea se mută brusc în Alba, dar, totuși, putem pune o întrebare ironică: posibila explicație a prețului mare al apei din Alba și al serviciului de canalizare, este că drumul ei începe în Norvegia, în interiorul Cercului Polar?!
Mai jos puteți observa cadrele din cele două video-uri, care se suprapun perfect:
Prețul apei din Alba este aproape de nivelul celui din Norvegia; diferența o reprezintă doar salariul mediu net, circa 900–1000 de euro în România și 3.500–4.000 în Norvegia.
Am încercat să ne lămurim de ce apar aceste cadre de pe un râu din interiorul Cercului Polar într-un video al APA CTTA Alba, care face referire strict la apa din Alba. Inițial, atât purtătorul de cuvânt de la APA CTTA, cât și directorul Ștefan Bardan, care a fost foarte amabil, ne-au asigurat că toate imaginile provin de pe Valea Sebeșului, din județul Alba. Mai mult, directorul ne-a explicat că video-ul este realizat de o companie din București, care a câștigat o licitație publică, într-un proiect pe fonduri europene.
Ulterior, după ce i-am spus că primele cadre nu au nicio legătură cu Alba și sunt cu un râu din interiorul Cercului Polar din Norvegia, Ștefan Bardan și-a nuanțat răspunsul, afirmând că este un simplu video de promovare, în care pot fi montate orice cadre, și că cel din cadrul proiectului pe fonduri europene va fi realizat separat.
Indiferent că este realizat pe un proiect european sau ca un video de promovare, este cel puțin hilar ca, pe câteva cadre dintr-un râu din Norvegia, să scrii „drumul apei de la captare până la robinet”. Apa pe care o captează, care ajunge, în final, la robinetele locuitorilor din județul Alba, este din acel râu din Norvegia?!
Până la următoarea producție, care ar putea fi filmată tot în Norvegia sau, de ce nu, poate în Islanda, pentru diversitate, îi sfătuim pe locuitorii din Alba să consume apa în mod responsabil. Nu de alta, dar, la prețurile actuale, fiecare pahar cu apă vine nu doar cu hidratare, ci și cu un mic tur virtual al râului Luonosjåhkå.
PS: Chiar dacă pare incredibil, un om care a bătut județul la pas, fără să îi sugerăm nimic, în momentul în care i-am arătat video-ul, a spus clar că primele cadre nu sunt din județul Alba și de pe Valea Sebeșului. Este vorba de Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba!
-
Din Județacum 2 săptămâni
Mesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | abrudinfo.ro
-
Mondenacum o săptămână
MESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | abrudinfo.ro
-
Actualitateacum 2 săptămâni
Nume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | abrudinfo.ro
-
Știri din zonăacum 2 luni
Amenzi de peste 5.800 de lei aplicate de polițiști, în urma unei acțiuni cu efective mărite, organizată pe raza localității Roșia Montană
-
Actualitateacum 2 luni
Un medic endocrinolog și un otorinolaringolog s-au alăturat echipei medicale a Spitalului Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” Abrud
-
Economieacum 3 luni
În acest an, Cupru Min Abrud va livra 45.000 tone de concentrat de cupru către gigantul mondial Glencore (Elveția)
-
Știri din zonăacum 2 luni
Bărbat de 34 de ani din Mogoș reținut de polițiști, după ce a fost depistat conducând cu o alcoolemie de 0,90 mg/l, pe o stradă din Blaj
-
Administrațieacum 2 luni
De luni, 16 martie 2026, fermierii din Abrud și Bucium pot depune cererile de plată pentru subvențiile APIA, la Serviciul Centrul Local Câmpeni

