Rămâi conectat

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | abrudinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2022 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | abrudinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Actualitate

4 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 18 ianuarie 2022, în orașul Abrud și comuna Roșia Montană

Publicat

în

Astăzi, 18 ianuarie 2022, în județul Alba s-au înregistrat 134 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 3 au fost atribuite orașului Abrud (2 cazuuri noi și 1 reinfectare) și 1 comunei Roșia Montană.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 18 ianuarie 2022, sunt următoarele:

ABRUD – 2 cazuri

AIUD – 13 cazuri

ALBA IULIA – 31 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 1 caz

BLAJ – 4 cazuri

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 14 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 13 cazuri

SJU (PSHIATRIE ADULȚI) – 1 caz

ZLATNA – 1 caz

NEALOCAT – 1 caz

ALBAC – 4 cazuri

ALMAȘU MARE – 1 caz

BISTRA – 1 caz

BLANDIANA – 1 caz

CETATEA DE BALTĂ – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 2 cazuri

GALDA DE JOS – 2 cazuri

IGHIU – 3 cazuri

JIDVEI – 1 caz

LIVEZILE – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 2 cazuri

RIMETEA – 1 caz

SĂSCIORI – 2 cazuri

ȘONA – 1 caz4

ȘPRING – 1 caz

VINȚU DE JOS – 1 caz

Cazuri de reinfectare:

ABRUD – 1 caz

AIUD – 1 caz

ALBA IULIA – 11 cazuri

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 2 cazuri

SEBEȘ – 2 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

ZLATNA – 1 caz

BLANDIANA – 2 cazuri

CÂLNIC – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 1 caz

SĂSCIORI – 1 caz

Luni, în județul Alba au fost prelucrate în total 1.276 de teste, 519 PCR și 757 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 378.593 mai exact, 310.097 de teste PCR și 68.496 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

2000 de locuitori din Abrud, fără curent electric din cauza viscolului

Publicat

în

În cursul zilei de astăzi, 17 ianuarie 2022, 2000 de locuitori din Abrud au rămas fără energie electrică, din cauza viscolului.

Echipele DEER (Electrica) acționează în teren pentru a remedia avariile provocate de ninsorile abundente la rețeaua electrică din Apuseni. O avarie în zona Abrud a afectat circa 2.000 de utilizatori. Au fost finalizate manevrele de izolare a defecțiunii și implicit de alimentare a tuturor consumatorilor din această zonă.

În funcție de evoluția situației, toate instituțiile cu rol în gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomenele meteorologice, sunt pregătite să intervină în cel mai scurt timp.

FOTO: ARHIVĂ

Citește mai mult

Actualitate

O pătură groasă de nea s-a așternut peste Abrud

Publicat

în

A început să ningă la Abrud, întâi mai timid, apoi cu fulgi tot mai mari, iar stratul de zăpadă a început să acopere toată suflarea. Încă de la primele ore ale dimineții, mai multe localități din județul nostru au început încet să fie vizitate de adevărata iarnă, așteptată cu nerăbdare de locuitori.

Iarna își continuă simțitor să își facă simțită prezența, în zona montană a județului, așternându-și paltonul alb și rece de nea, peste stațiunea Arieșeni. Neaua a reușit să acopere toată suflarea, iar brazii parcă se bucură și ei de noua haină ce le-a adus-o bătrâna iarna, care nu vine niciodată cu mâna goală.

Meteorologii au emis luni dimineața o avertizare Cod galben și portocaliu de viscol și ninsori, valabilă pentru județul Alba, până marți dimineața. Din seara zilei de luni (17 ianuarie) și până în dimineața zilei de marți (18 ianuarie), vântul va prezenta intensificări în cea mai mare parte a țării.

La munte vor fi rafale de 80…110 km/h, iar în Moldova, Transilvania și sudul Olteniei viteza vântului va atinge 65…70 km/h și pe arii restrânse 80 km/h. În celelalte regiuni vor fi intensificări locale și temporare îndeosebi spre seară și în prima parte a nopții de luni spre marți, cu viteze în general de 55…65 km/h.

Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Știri Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

abrud, stiri abrud, informatii abrud