Acasă » Administrație » Nicolae Simina: „Restructurarea mineritului din Apuseni a adus Abrudului doar sărăcie şi o rată ridicată a şomajului”

Nicolae Simina: „Restructurarea mineritului din Apuseni a adus Abrudului doar sărăcie şi o rată ridicată a şomajului”

Publicat în 14.02.2015 la ora 11:00

siminaFactorul primordial care i-a conferit Abrudului importanţă a fost aurul, acesta aducându-i prosperitate, glorie, nenorociri şi cenuşă.

Oraşul Abrud este renumit din cele mai îndepărtate timpuri pentru spiritul său cald românesc, care a însufleţit totdeauna familiile româneşti locale, pentru buna lor stare materială, dar şi pentru proverbiala lor ospitalitate, care nu era altceva decât rezultatul belşugului în care oamenii de aici trăiau odinioară. Numele oraşului Abrud, Alburnus Minor, s-a găsit de-a lungul veacului alăturat aurului care se extrăgea din numeroasele mine din zonă. Istoria Abrudului (Abrudion) este legată de numele unui mare proprietar de mine de aur, Cotylius Bruda, exploatarea metalului galben fiind cunoscută aici încă din antichitate. Dacă în anul 1990, în mineritul din Apuseni lucrau peste 4000 de oameni, astăzi mai lucrează doar cu puţin peste 500 la exploatarea minieră de la Roşia Poieni, rata şomajului în oraşul Abrud fiind una dintre cele mai mari din judeţ. Astăzi, destinele oraşului Abrud sunt conduse tot de către un fost miner, Nicolae Simina, om al locului, absolvent al Facultăţii de Mine din Petroşani şi al Facultăţii „1 Decembrie 1918” – Specializarea inginer cadastru-geodezie.
– Domnule primar, câţi locuitori mai are astăzi oraşul Abrud?
– Astăzi, potrivit ultimului recensământ, oraşul are în jur de 5700 de locuitori, care trăiesc în 2332 de gospodării şi 833 de apartamente, însă în realitate, faptic, cred că mai locuiesc undeva la 4500 de oameni, foarte mulţi localnici fiind nevoiţi să-şi caute un loc de muncă în străinătate ori în alte localităţi.
– Ce alternativă ar mai putea avea oraşul Abrud, dacă mineritul nu va fi repornit?
– Eu, personal, nu prea văd o altă alternativă. Mulţi au spus că aici se poate dezvolta turismul, alţii spun că aici se pot creşte animale.- Eu zic că toate acestea pot ajuta familiile doar la subzistenţă. Dacă până mai ieri crescătorii de animale erau sprijiniţi şi prin acordarea de subvenţii pentru vaca de lapte din zona defavorizată, din acest an această subvenţie s-a pierdut. Foarte puţine sunt acele familii care reuşesc să poată avea în gospodărie un număr de minim 10 capete vaci de lapte şi care să poată face dovada că obţin o producţie de minimum 4000 de litri lapte pe cap de vacă. E ceva imposibil în zona noastră. Pădurile, de asemenea, sunt pe terminate, iar pentru că nu există o infrastructură corespunzătoare şi utilităţi,  potenţialii investitori ocolesc această zonă, mai ales că zona nu este pretabilă oricărei activităţi.
Am avut mai multe întâlniri cu potenţiali investitori, în special pe partea de accesorii auto. Starea necorespunzătoare a drumurilor DN74 şi DN 75 îi determină pe investitori să aleagă alte zone, chiar dacă din punct de vedere al personalului disponibil, putem vorbi de peste 4800 de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă. Dacă cele două drumuri naţionale ar fi modernizate, cu siguranţă lucrurile s-ar schimba în bine.
– Aţi fost un susţinător al proiectului minier de la Roşia Montană. Ce ar fi însemnat pentru dumneavoastră, pentru oraş, demararea acestui proiect minier? Cum comentaţi stoparea acestui proiect, astăzi, când aţi aflat o parte a argumentelor care au stat la baza stopării proiectului minier?
– Mineritul a fost o ocupaţie cu tradiţie de peste 2000 de ani în Abrud. Astăzi, însă, din păcate, oamenii nu mai au dreptul de a munci. Pentru oamenii de aici, mineritul ar fi însemnat o şansă la o viaţă mai bună. La Liceul din Abrud au fost pregătiţi zeci de ani în specializări precum mecanic maşini şi utilaje miniere, mecanici auto, electromecanici minieri, preparatori, oameni care astăzi sunt încă apţi de muncă. Vorbeam de potenţiali investitori, în alte domenii de activitate. Dacă ar fi gândită şi aplicată o strategie pentru valorificarea a ceea ce avem în zonă, respectiv resursele minerale, sigur, cu respectarea legislaţiei în domeniu, nu am mai fi campioni la şomaj.
– Domnule primar, care sunt principalele realizări ale celor trei ani de mandat care s-au scurs de la învestirea în funcţie?
– Cele mai mari realizări în aceşti ani au fost în domeniul infrastructurii. În cei aproape trei ani au fost modernizate mai multe alei pietonale şi parcări pe străzile Ion Buteanu, Republicii, Avram Iancu şi Nicolae Bălcescu. De asemenea, am finalizat lucrările de asfaltare a străzilor Republicii şi Avram Iancu. Au început în trimestrul IV al anului 2014  lucrările a trei proiecte: amenajare a aleilor pietonale, a parcărilor din zona blocurilor –  Aleea Zorilor, Trandafirilor, Florilor, Copiilor, Plopului, Rozelor, Parcului, etc.; modernizarea străzilor: Sălciilor, Moţilor, Minerilor, Ec. Varga, Mărăşeşti, Tăbăcarilor, Cloşca, Pinilor, Brazilor; reparaţia capitală a clădirii de pe strada Moţilor nr. 2 (Casa Pionierilor). Valoarea totală a investiţiilor în cadrul celor 3 proiecte este de 3595 mii lei, finanţate de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Pentru a facilita accesul auto spre cele peste 100 de gospodării situate pe străzile Cristea, Soharu, Şerbina, Mecea şi Selişte, au fost efectuate lucrări de nivelare a acestor străzi, după care s-au pietruit, cheltuielile fiind suportate de la bugetul local. În cursul anului 2013, s-a reparat acoperişul la cantina Liceului H.C.C. Abrud şi la Blocul F., acolo unde primăria oraşului deţine un număr de 12 garsoniere, locuinţe care deja au fost modernizate, urmând a fi închiriate unor familii cu venituri mici şi care nu au o locuinţă în proprietate. Şi în cursul anului 2014, în oraşul Abrud au fost derulate investiţii importante. Clădirile Primăriei oraşului Abrud şi Cantina Liceului „H.C.C.” au suportat o reparaţie capitală, Grădiniţa nr. 1 a fost anvelopată, terenul de sport al liceului a fost betonat şi a fost refăcută împrejmuirea întregii clădiri. A fost construit un parc de joacă pentru copii în curtea grădiniţei de pe strada Detunata (Aplicaţie). Tot în anul 2014, am achiziţionat un utilaj pentru deszăpezire UNIMOG şi o freză pentru zăpadă şi au fost întocmite mai multe proiecte tehnice de reabilitare pentru mai multe străzi din oraş, pentru clădirea situată în strada Moţilor nr. 2, pentru reabilitarea imobilului destinat adăpostului de câini, construire vestiare  şi grupuri sociale la terenul de sport (sintetic).
– Care sunt proiectele administraţiei locale pentru acest an?
– Pentru acest an, bugetul oraşului Abrud este în valoare de 15058 mii lei. Din această sumă, 4842 mii lei vor fi destinaţi proiectelor şi lucrărilor de investiţii, suma de 5135,60 mii lei pentru sectorul învăţământ, 576 mii lei destinaţi serviciului public, iar pentru finanţarea Spitalului Orăşenesc Abrud suma de 500 mii lei pentru cheltuieli materiale, modernizare  şi plata utilităţilor. Spitalul Orăşenesc Abrud a primit în ultimii 2 ani peste 600.000 de lei pentru modernizare, amenajare, recompartimentare, dotare cu aparatură medicală în vederea acreditării şi funcţionării în cele mai bune condiţii. Pentru dotarea Spitalului Orăşenesc Abrud, administraţia locală a oraşului Abrud a alocat suma de 336 mii lei. Din aceşti bani va fi achiziţionată aparatură medicală (autoclav 20l, aparat sterilizare, sistem supraveghere video exterior, analizator automat de biochimie, trusă operaţie ginecologie, dermatoscop, lampă fototerapie şi monitor funcţii vitale). Sigur, ar mai fi multe de făcut pentru a asigura cele mai bune condiţii. Avem, de asemenea, în vedere şi acordarea anumitor facilităţi, a unei locuinţe de serviciu pentru medicii care ar dori să se stabileacă şi să lucreze în Spitalul Orăşenesc Abrud.
Imediat ce condiţiile meteorologice vor permite, vom continua lucrările de modernizare-reabilitare (asfaltare) a străzilor Sălciilor, Luncilor, Cloşca, Piaţa Petru Dobra, Tăbăcarilor, Mihail Kogălniceanu, Pinilor, Mihai Eminescu, Abrudelului, Panduri, Octavian Goga, 1 Decembrie 1918, 1 Mai, Mărăşeşti, Minerilor, Moţilor, Aleea Copiilor, Aleea Plopului, Mică şi Brazilor. Deja au fost demarate lucrările la obiectivul de investiţii „Reabilitare şi modernizare clădire strada Moţilor nr. 2”. Tot în cursul acestui an vor fi demarate lucrările de amenajare a adăpostului de câini, a vestiarelor şi grupurilor sanitare teren de sport sintetic, modernizarea (asfaltarea) străzii Soharu, precum şi finalizarea lucrării – sistem integrat de drenaj şi evacuare ape pluviale din incinta Spitalului orăşenesc Abrud. În lista de investiţii pentru acest an am cuprins şi finanţarea întocmirii documentaţiei privind proiectarea şi reabilitarea imobilului situat în Piaţa Eroilor nr. 1 (fosta grădiniţă) şi a clădirii situate în Piaţa Eroilor nr. 17 (clădirea B a Şcolii Generale Avram Iancu Abrud).
– În campania electorală aţi promis crescătorilor de animale că veţi amenaja un nou târg de animale, pe un alt amplasament, un târg care să poată primi avizele sanitar-veterinare, adică autorizat. V-aţi uitat promisiunea?
– Nu  am uitat şi nu am abandonat ideea realizării acestui obiectiv. A durat foarte mult procedura de intabulare a terenului respectiv, deoarece situaţia a impus şi rectificare de suprafaţă. Dacă nu mai apar alte probleme, în acest an va fi amenajat şi autorizat târgul de animale pe noul amplasament, respectiv pe Calea Bradului. Am prevăzut şi achiziţionarea unei suprafeţe de teren, dar societatea care  este proprietară a intrat în insolvenţă. Din calculele noastre, se poate amenaja şi pe suprafaţa care o deţine UAT Abrud. Sigur, noul târg va corespunde standardelor impuse în vederea autorizării. Avem deja un aviz de principiu din partea DSVSA Alba.
– Oraşul Abrud, imediat după anul 1989, a pierdut imobilul în care funcţiona casa de cultură, aşadar astăzi oraşul mai are doar o machetă, un proiect al acestui edificiu, care datează de foarte mulţi ani. V-aţi gândit şi la un viitor proiect pentru o casă de cultură?
– Da, în acest an vom întocmi un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic pentru construcţia unei case de cultură. Am  luat legătura cu societatea comercială care a făcut proiectul în anul 1996, vom analiza posibilitatea reactualizării, inclusiv a locaţiei. Bine era dacă nu se pierdea dreptul de proprietate a terenului unde a fost propusă casa de cultură, exista şi posibilitatea despăgubirii proprietarilor, dar acest lucru prea puţin contează acum, nu analizăm trecutul, încercăm şi sunt sigur că vom reuşi să găsim o soluţie. Într-un oraş ca Abrud trebuie să existe neapărat şi o casă de cultură.
– Ce doriţi să transmiteţi locuitorilor oraşului Abrud?
– Sănătate, prosperitate şi să aibă încredere în mine! Îi asigur că tot ceea ce le-am promis în urmă cu aproape 3 ani, până la finele mandatului va fi realizat.

Ştefan TOMUŞ

Acest articol a fost citit de 422 ori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.