Acasă » Economie » Cupru Min Abrud a cerut ajutorul Ministerului Economiei în cazul deversării de steril în Râul Arieș

Cupru Min Abrud a cerut ajutorul Ministerului Economiei în cazul deversării de steril în Râul Arieș

Publicat în 05.04.2017 la ora 13:42

Cupru Min Abrud a cerut echipe de specialiști de la Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află, în cazul accidentului tehnologic în urma căruia 6.000 de metri cubi de steril au ajuns în râul Arieș, după ce reprezentanții companiei miniere au găsit o soluție de moment pentru stoparea efectelor, respectiv ridicarea a două baraje în cazul în care ar mai avea loc deversări.

În urma accidentului tehnologic, pe râul Arieș nu a existat mortalitate piscicolă.

Mircea Goia, șef carieră la Cupru Min, a declarat, miercuri, în ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, că a solicitat Ministerului Economiei o comisie de specialiști pentru a găsi o soluție pe termen lung, el explicând că aproape de iazul de decantare de la Valea Șesei, unde s-a produs accidentul tehnologic, a apărut un izbuc, de unde au ieșit și cantități impresionante de steril, după ce o sondă inversă a cedat în 1988.  

”Anul trecut, în 2016, prin luna iulie, au început să apară primele semne de steril acolo (n.r. în zona izbucului). A fost o izbucnire minoră în jurul acestui izbuc, s-au luat probe de la nămolul respectiv, s-a constat că este din iazul de decantare. Până la ora actuală nu avem o soluție definitivă privind cum să acționăm și ce să facem acolo. S-au făcut lucrări de desecare a zonei, de identificare a galeriei de la locul izbucului până la baraj, s-a identificat prin săpături unde este galeria”, a spus Mircea Goia.

Acesta a adăugat că zona a fost monitorizată în permanență, urmând ca în această primăvară, ”după ce se dezgheață”, să se găsească soluții.

”În timpul acesta s-a întâmplat evenimentul, au ieșit cantități impresionante de steril. Ca măsuri imediate am deplasat în zonă utilaje, mașini și am făcut un pat de piatră peste izbucul respectiv. Suplimentar în aval s-au mai făcut două baraje în cazul în care apa care mai spală respectivele depuneri și ieșiri de steril să fie filtrată să nu ajungă în Valea Șesei. Începând de azi noapte, de la ora 3.00, în partea respectivă a apărut iar apă limpede. Acel izbuc a revenit. Avem monitorizare 24 din 24 acolo. Continuăm și azi cu depunerea de piatră”, a mai declarat Mircea Goia.

El a adăugat că această problemă nu poate fi gestionată de Cupru Min și s-a solicitat ajutor din partea Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află.

”A fost informat ministerul, domnul ministru, domnul secretar de stat, directorul general. A rămas să ia legătura astăzi cu comisia națională și respectiv cu secretarul de stat să urgentăm să vină specialiști în zonă pentru că este o problemă pe care noi, Cupru Min, nu o mai putem gestiona singuri. Această galerie, care este pe sub baraj, este sub presiune, este o construcție hidrotehnică, este o problemă destul delicată. Așteptăm specialiștii să vină în zonă, să ne consultăm împreună cu dânșii și să găsim o soluție ce să facem”, a mai spus șeful carierei de la Cupru Min.

Mircea Goia a adăugat că s-au construit două baraje în aval, în cazul în care va mai ieși steril, însă aceasta nu este ”o soluție permanentă sau pe termen lung”, ci una ”de moment”, luată pentru a ”stopa efectele”, iar ”cauza nu este eliminată”.

Reprezentanții Cupru Min au explicat că în iazul de decantare Valea Șesei s-a produs, luni, o avarie tehnică ce a generat poluarea accidentala a pârâului Valea Șesei cu un amestec de apa și steril, ce a ajuns pana în râul Arieș.

Amestecul apa-steril a debușat în aval de baraj dintr-o lucrare de evacuare închisă încă din anul 1988. În amontele barajului s-a format, in decursul anilor, un con de depunere a nămolului chiar în dreptul instalației dezafectate – o sonda inversa conectata la canalul de evacuare. Avaria a fost semnalată imediat și conducerea companiei a intervenit operativ mobilizând un număr important de echipe de intervenție și utilaje grele, care au reușit să limiteze poluarea”, potrivit unui comunicat de presă trimis, marți, de Cupru Min.  

Reprezentanții Gărzii de Mediu și ISU Alba au fost prezenți pentru a preleva probe și pentru evaluarea măsurilor de mediu adecvate, potrivit sursei citate.

”În 1988 o sonda inversă a devenit inutilizabila. Intervențiile din 1988 au oprit antrenarea în canal a sterilului de flotație, dar apa a continuat sa pătrundă aducând aluviuni care au dus în final la blocarea galeriei, determinând astfel  deversarea apelor poluate. În 2015, atunci când a constatat scurgerile de apă, conducerea Cupru Min a solicitat proiectantului general Cepromin Deva și Comisiei Naționale pentru Baraje să identifice o soluție tehnică de remediere.  Proiectantul a elaborat mai multe variante de intervenție iar Comisia Naționala urmează să decidă care este soluția optima in primăvara anului 2017, după dezgheț”, potrivit Cupru Min.

Reprezentanții Sistemului de Gospodărire al Apelor, ai Comisariatului Județean Alba din cadrul Gărzii Naționale de Mediu și ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Unirea al județului Alba s-au deplasat la fața locului pentru investigarea fenomenului și recoltării probelor de apă.

”În urma evaluării situației din teren, s-au stabilit următoarele măsuri: monitorizarea permanentă a zonei din avalul barajului unde s-a produs incidentul, până la găsirea unei soluții finale; curățarea zonei afectate de deversarea sterilului; avertizarea populației privind protejarea surselor de apă, a hranei și animalelor. NU se va folosi apa râului Arieș pentru alimentație și pentru igienă personală”, a transmis, marți, ISU Alba într-un comunicat.

Iazul Valea Şesei este principalul iaz în funcţiune al Cupru Min Abrud, fiind în acelaşi timp cel mai mare iaz din ţară. Prin construcţie este un iaz de vale format prin bararea văii Şesei cu un baraj construit din anrocamente, cu masca filtrantă pe versantul amonte, amplasat la circa 7,2 km de confluenţa văii Şesei cu râul Arieş, potrivit informaţiilor postate pe site-ul companiei Cupru Min.

Cupru Min Abrud este societatea care exploatează zăcământul de la Roşia Poieni, unde se află 60% din rezervele de cupru ale României.

Acest articol a fost citit de 144 ori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.